Lovitură sub centură pentru publicitarii jocurilor de noroc. PAS: vrem să reducem impactul asupra societății

Publicitatea pentru jocurile de noroc ar putea fi interzisă sub orice formă în mass media. Comisia parlamentară administrație publică a susținut miercuri, 29 septembrie, proiectul modificărilor la Legea nr. 291/2016 cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc, elaborate cu scopul de a diminua impactul negativ al jocurilor de noroc în societate.

Astfel, potrivit notei informative a proiectului de leg va fi interzisă publicitatea sub orice formă directă sau indirectă, acțiunile publicitare pentru promovarea și/sau stimularea tuturor tipurilor de jocuri de noroc (inclusiv loterii și pariuri la competiții/evenimente sportive, loterii momentane), publicitatea la radio şi televiziune, în presa scrisă, în serviciile cinematografice și video, prin internet, cu utilizarea reţelelor telefonice, telegrafice, ceea ce include, dar nu se reduce la publicitatea exterioară şi cea din interiorul spațiilor publice închise şi semiînchise, în special publicitatea în exteriorul şi interiorul localurilor de vânzare angro şi cu amănuntul, şi publicitatea în localurile în care se prestează servicii, publicitatea în/sau pe mijloacele de transport şi prin intermediul trimiterilor poştale.

Legea prevede și interzicerea agenților economici care organizează, desfășoară sau exploatează jocurile de noroc, inițierea sau participarea la acțiuni de sponsorizare sau acțiuni filantropice, în urma cărora numele agentului economic respectiv poate deveni vizibil

Aceleași prevederi ale legii cu privire la publicitate, cu excepția utilizării publicității promoționale, promovarea și/sau stimularea jocurilor de noroc în sediul principal al agentului economic autorizat prin lege să organizeze, desfășoare și să exploateze jocurile de noroc, precum și distribuția materialelor promoționale destinate exclusiv pentru participanții la jocurile de noroc.

În cazul încălcărilor, legea prevede și sancțiuni. Este vorba de aplicarea amenzii de la 60 la 120 u.c. aplicată persoanei fizice sau cu funcţie de răspundere și de la 120 la 180 u.c. – persoanei juridice, cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.

#jocuri de noroc #sanctiuni #publicitate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025, Uniunea Europeană a rămas una dintre principalele piețe de desfacere pentru fructele moldovenești, raportat la ponderea în valoarea totală a exporturilor, arată datele prezentate de MoldovaFruct. Livrările către statele UE au însumat aproximativ 126 de mii de tone, ceea ce reprezintă circa 50% din totalul exporturilor de fructe ale Republicii Moldova.

Deși volumul exportat pe piața europeană a fost ușor mai mic față de 2024, valoarea totală a livrărilor a crescut, fapt care confirmă că UE rămâne o piață stabilă și profitabilă pentru producătorii și exportatorii moldoveni.

Potrivit MoldovaFruct, exporturile de prune și struguri au fost cele mai active pe piața UE în 2025, cele două categorii au cumulat peste 75 de mii de tone. Exporturile de mere au continuat să fie semnificative, însă cu un ritm mai moderat comparativ cu alte categorii. În contrast cu piețele din CSI, unde volumele rămân importante, dar volatile, piața europeană a oferit stabilitate, diversificare și o valoare adăugată mai mare.

În ceea ce privește distribuția pe țări, România se detașează clar drept principalul partener strategic al Republicii Moldova. În 2025, România a absorbit aproximativ 77 de mii de tone de fructe moldovenești, în valoare de circa 72 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă aproape o treime din exporturile totale de fructe ale țării.