Lovitură sub centură pentru publicitarii jocurilor de noroc. PAS: vrem să reducem impactul asupra societății

Publicitatea pentru jocurile de noroc ar putea fi interzisă sub orice formă în mass media. Comisia parlamentară administrație publică a susținut miercuri, 29 septembrie, proiectul modificărilor la Legea nr. 291/2016 cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc, elaborate cu scopul de a diminua impactul negativ al jocurilor de noroc în societate.

Astfel, potrivit notei informative a proiectului de leg va fi interzisă publicitatea sub orice formă directă sau indirectă, acțiunile publicitare pentru promovarea și/sau stimularea tuturor tipurilor de jocuri de noroc (inclusiv loterii și pariuri la competiții/evenimente sportive, loterii momentane), publicitatea la radio şi televiziune, în presa scrisă, în serviciile cinematografice și video, prin internet, cu utilizarea reţelelor telefonice, telegrafice, ceea ce include, dar nu se reduce la publicitatea exterioară şi cea din interiorul spațiilor publice închise şi semiînchise, în special publicitatea în exteriorul şi interiorul localurilor de vânzare angro şi cu amănuntul, şi publicitatea în localurile în care se prestează servicii, publicitatea în/sau pe mijloacele de transport şi prin intermediul trimiterilor poştale.

Legea prevede și interzicerea agenților economici care organizează, desfășoară sau exploatează jocurile de noroc, inițierea sau participarea la acțiuni de sponsorizare sau acțiuni filantropice, în urma cărora numele agentului economic respectiv poate deveni vizibil

Aceleași prevederi ale legii cu privire la publicitate, cu excepția utilizării publicității promoționale, promovarea și/sau stimularea jocurilor de noroc în sediul principal al agentului economic autorizat prin lege să organizeze, desfășoare și să exploateze jocurile de noroc, precum și distribuția materialelor promoționale destinate exclusiv pentru participanții la jocurile de noroc.

În cazul încălcărilor, legea prevede și sancțiuni. Este vorba de aplicarea amenzii de la 60 la 120 u.c. aplicată persoanei fizice sau cu funcţie de răspundere și de la 120 la 180 u.c. – persoanei juridice, cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.

#jocuri de noroc #sanctiuni #publicitate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.