Lukoil, cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia, se extinde în Kazahstan

Lukoil, cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia, intenţionează să intre pe piaţa comercializării de combustibili din Kazahstan lansând un proiect de franciză, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Companiile petroliere din Rusia sunt extrem de interesate de Asia Centrală, după ce accesul lor la pieţele europene a fost afectat de sancţiunile occidentale.

Conform surselor, Lukoil intenţionează să ofere retailerilor locali de combustibili o schemă de franciză, urmând să-i aprovizioneze cu benzină din Rusia şi Kazahstan.

Reprezentanţii Lukoil nu au răspuns solicitărilor Reuters de a comenta informaţia.

„Se lucrează la propuneri, încă sunt discutate detaliile”, susţin sursele. Acestea au explicat că, în 13 martie, reprezentanţii Lukoil s-au întâlnit cu Asociaţia comercianţilor de combustibili din Kazahstan la un eveniment sponsorizat de Ministerul kazah al Energiei. „Numărul centrelor de vânzare cu amănuntul şi posibilele regiuni în care vor fi amplasate încă sunt discutate”, au precizat sursele.

Asociaţia comercianţilor de combustibili din Kazahstan a confirmat întâlnirea cu Lukoil dar nu a prezentat amănunte suplimentare. Nici Ministerul kazah al Energiei nu a răspuns imediat solicitărilor Reuters de a comenta informaţia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În Kazahstan, unde producţia şi preţul combustibililor sunt sub controlul statului, importurile din Rusia ar putea fi dificile, susţin sursele.

„Încă nu este clar cum va aproviziona Lukoil cu produse petroliere centrele de vânzare cu amănuntul, deoarece preţurile produselor petroliere ruseşti sunt prea mari pentru piaţa locală”, au adăugat acestea.

Cea mai bună opţiune pentru Lukoil ar fi să ofere benzină premium care poate fi vândută la preţuri mai mari, apreciază traderii.

Cel mai mare lanţ de benzinării este Qazaq Oil (deţinut anterior de KazMunayGas), cu 374 centre, Helios cu 282, Sinooil cu 198 şi Gazprom Neft din Rusia cu 78.

Gazprom Neft este singura companie petrolieră din Rusia cu benzinării în Kazahstan.

#companie petroliera #Kazahstan #benzinării #Lukoil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.