Lux pierdut! Vila din Aviatorilor îi scapă printre degete lui Iohannis

Klaus Iohannis nu va mai sta după finalul mandatului de președinte în vila de lux din Aviatorilor, renovată de statul român cu 9 milioane de euro, au declarat pentru G4Media surse guvernamentale. Vila de pe Bd. Aviatorilor fusese transformată în ”reședință oficială pentru persoanele care au avut calitatea de șef al statului” printr-o hotărâre de guvern semnată de premierul Nicolae Ciucă (PNL) în 2022, după cum a scris G4Media.

Renovarea vilei de lux a provocat un scandal public și proteste. Lui Iohannis îi va fi repartizată o altă locuință de protocol, printre cele vizate numărându-se Vila Lac 2, potrivit informațiilor G4Media.

Surse din mediul politic au declarat pentru G4Media.ro că lucrările de transformare a acestei clădiri din sediu de partid în locuință individuală au drept scop repartizarea acesteia, drept reședință oficială, pentru președintele Klaus Iohannis după terminarea celui de-al doilea mandat de la Cotroceni.

Într-un document din 22 noiembrie 2023 al ORNISS, înregistrat la RAAPPS pe 7 decembrie 2023 și aflat în posesia G4Media.ro, Oficiul a informat Regia că ”a eliberat SC Bog’Art SRL cu sediul social în București, str. Ion Brezoianu nr. 23, Sector 1, certificatul de securitate industrială nr. 1946 din 22.11.2023, pentru derularea contractului clasificat nr. 16313 din 26.10.2023, în care sunt gestionate informații secrete de stat de nivel SECRET al cărui beneficiar este Regia Autonomă – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat.

Tot în martie 2024, în urma unui demers care a durat mai multe săptămâni, G4Media.ro a adunat mai multe dovezi care indică faptul că imobilul de pe Bulevardul Aviatorilor nr. 86 din București, pentru amenajarea căruia se vor cheltui 9 milioane de euro, va deveni locuința președintelui Klaus Iohannis după terminarea celui de-al doilea mandat. Indiciile G4Media.ro provin din baze de date publice, informații furnizate de mai multe surse și răspunsuri ale unor autorități publice. Lucrarile la vilă, stopate o vreme după apariția primelor dezvăluiri și a protestelor publice, au fost reluate între timp.

Înainte de dezvăluirile de presă legate de acest subiect, RAAPPS a refuzat, în mod repetat, să răspundă unor solicitări trimise în baza Legii informațiilor de interes public. Ulterior, Regia a postat pe site comunicate lapidare/din care lipseau informații esențiale. Lipsa de transparență nu lămurește aspecte importante despre acest proiect pentru care sunt puși la bătaie circa 9 milioane de euro de către Regie – instituție subordonată Secretariatului General al Guvernului.

O investigație Recorder despre acest imobil arăta, în luna februarie 2024, că pe poarta clădirii intrau angajați ai Rasirom SA, societate deținută de Serviciul Român de Informații (SRI) cu obiect de activitate în domeniul securizării rețelelor de telecomunicații, în special pentru Președinție și Guvern.

Secretariatul General al Guvernului (SGG) a anunțat pe 1 noiembrie 2024 într-un comunicat de presă că, până la acel moment, cheltuielile pentru lucrările de renovare la vila din bulevardul Aviatorilor 86 se ridică la peste 13,8 milioane de lei (circa 2,8 milioane de euro) fără TVA. Instituția nu precizează dacă imobilul i-a fost repartizat lui Klaus Iohannis după încheierea mandatului de președinte.

Legea 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al Statului Român prevede că acestea beneficiază pe durata vieții de folosința gratuită a a unei locuințe de protocol și a unui spațiu pentru organizarea cabinetului de lucru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#protocol #Iohannis #București #vilă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.