Mai multă transparență decizională la Ștefan Vodă: A fost prezentată inițiativa Consiliului Raional de Participare

Administrarea raionului Ștefan Vodă va fi mai transparentă, iar la adoptarea deciziilor vor participa reprezentanții ONG-urilor și ai sectorului privat. Și asta pentru că pe lângă Consiliul Raional Ștefan Vodă va fi instituit un Consiliu Raional de Participare (CRP).

„Transparența și participarea decizională e fundamentul unei societăți democratice, respectiv acest proiect va sprijini participarea oamenilor în procesul decizional, astfel aducând decidenților la nivel de raion o perspectivă cetățenească cu accent asupra celor mai vulnerabile grupuri”, a declarat Andrei Brighidin, director Dezvoltare, Monitorizare și Evaluare la Fundația Est-Europeană. „Vom spori interacțiunea dintre societatea civilă și decidenții la nivel de raion, astfel consolidând încrederea dintre guvernare și cei guvernați”, a specificat acesta.

Inițiativa de creare a Consiliului Raional de Participare a fost prezentată marți, 20 decembrie, în cadrul unei întruniri la Ștefan Vodă.

„Sunt destul de satisfăcut că sunt prezenți atâtea persoane care reprezintă multe ONG-uri din raion și sunt prezenți și angajații noștri din consiliu ca să asculte”, a mărturisit președintele raionului Ștefan Vodă, Vasile Maxim. „Întotdeauna vom fi receptivi și vom accepta aceste propuneri dacă ele vor fi într-adevăr concrete și lucrative”, a dat asigurări alesul local.

Potrivit Irinei Sandu, coordonatoare de proiecte la Fundația Est-Europeană, asemenea mecanisme sunt dezvoltate cu succes în trei raioane ale Republicii Moldova: Soroca, Căușeni și Cahul. În cadrul celei de-a doua etape a proiectului „Cetățeni activi. Comunități prospere – Faza II”, această practică va fi extinsă la Ștefan Vodă, Cimișlia și Florești.

„Din experiența celorlalte CRP-uri care au fost edificate în etapa precedentă la Cahul, Căușeni și Soroca putem spune cu certitudine că gradul de acceptare a propunerilor este direct proporțional cu lărgirea transparenței și participării”, precizează Andrei Brighidin.

„Și da, sunt situații când decidenții nu acceptă propunerile. E un proces firesc și în multe cazuri este justificat, din insuficiență de fonduri, resurse sau alte motive. Dar revenirea la problematică, dacă ea este importantă, tot face parte din funcțiile Consiliului Raional de Participare”, punctează Irina Sandu.

Vitalie Rusanovschi, administrator al A.O. Centrul de Dezvoltare Durabilă „Rural-21” din Ștefan Vodă, consideră că Consiliul Raional de Participare va fi util pentru mai multe categorii și segmente de populație din regiune și poate contribui „la niște decizii mai bune, la politici mai bune și la identificarea direcțiilor de acțiune a Consiliului Raional pentru satisfacerea necesităților oamenilor”.

„Trebuie ca populația să știe că este așa Consiliu de Participare și să participe mai mulți cetățeni”, susține Nicolae Năstase, reprezentant al A.O. „Mișcarea Ecologistă Ștefan Vodă”.

„Echipa e bună la noi. Din ea face parte ONG-uri și cei din sectorul privat, și care trebuie să vină cu propuneri pentru îmbunătățirea vieții oamenilor și stării mediului ambiant”, a adăugat specialistul în ecologie.

Consiliul Raional de Participare urmează să fie creat instituțional ca parte a procesului decizional al Consiliului Raional Ștefan Vodă.

#Consiliu Raional de Participare #stefan voda #transparență #decizii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.