Mai multă transparență decizională la Ștefan Vodă: A fost prezentată inițiativa Consiliului Raional de Participare

Administrarea raionului Ștefan Vodă va fi mai transparentă, iar la adoptarea deciziilor vor participa reprezentanții ONG-urilor și ai sectorului privat. Și asta pentru că pe lângă Consiliul Raional Ștefan Vodă va fi instituit un Consiliu Raional de Participare (CRP).

„Transparența și participarea decizională e fundamentul unei societăți democratice, respectiv acest proiect va sprijini participarea oamenilor în procesul decizional, astfel aducând decidenților la nivel de raion o perspectivă cetățenească cu accent asupra celor mai vulnerabile grupuri”, a declarat Andrei Brighidin, director Dezvoltare, Monitorizare și Evaluare la Fundația Est-Europeană. „Vom spori interacțiunea dintre societatea civilă și decidenții la nivel de raion, astfel consolidând încrederea dintre guvernare și cei guvernați”, a specificat acesta.

Inițiativa de creare a Consiliului Raional de Participare a fost prezentată marți, 20 decembrie, în cadrul unei întruniri la Ștefan Vodă.

„Sunt destul de satisfăcut că sunt prezenți atâtea persoane care reprezintă multe ONG-uri din raion și sunt prezenți și angajații noștri din consiliu ca să asculte”, a mărturisit președintele raionului Ștefan Vodă, Vasile Maxim. „Întotdeauna vom fi receptivi și vom accepta aceste propuneri dacă ele vor fi într-adevăr concrete și lucrative”, a dat asigurări alesul local.

Potrivit Irinei Sandu, coordonatoare de proiecte la Fundația Est-Europeană, asemenea mecanisme sunt dezvoltate cu succes în trei raioane ale Republicii Moldova: Soroca, Căușeni și Cahul. În cadrul celei de-a doua etape a proiectului „Cetățeni activi. Comunități prospere – Faza II”, această practică va fi extinsă la Ștefan Vodă, Cimișlia și Florești.

„Din experiența celorlalte CRP-uri care au fost edificate în etapa precedentă la Cahul, Căușeni și Soroca putem spune cu certitudine că gradul de acceptare a propunerilor este direct proporțional cu lărgirea transparenței și participării”, precizează Andrei Brighidin.

„Și da, sunt situații când decidenții nu acceptă propunerile. E un proces firesc și în multe cazuri este justificat, din insuficiență de fonduri, resurse sau alte motive. Dar revenirea la problematică, dacă ea este importantă, tot face parte din funcțiile Consiliului Raional de Participare”, punctează Irina Sandu.

Vitalie Rusanovschi, administrator al A.O. Centrul de Dezvoltare Durabilă „Rural-21” din Ștefan Vodă, consideră că Consiliul Raional de Participare va fi util pentru mai multe categorii și segmente de populație din regiune și poate contribui „la niște decizii mai bune, la politici mai bune și la identificarea direcțiilor de acțiune a Consiliului Raional pentru satisfacerea necesităților oamenilor”.

„Trebuie ca populația să știe că este așa Consiliu de Participare și să participe mai mulți cetățeni”, susține Nicolae Năstase, reprezentant al A.O. „Mișcarea Ecologistă Ștefan Vodă”.

„Echipa e bună la noi. Din ea face parte ONG-uri și cei din sectorul privat, și care trebuie să vină cu propuneri pentru îmbunătățirea vieții oamenilor și stării mediului ambiant”, a adăugat specialistul în ecologie.

Consiliul Raional de Participare urmează să fie creat instituțional ca parte a procesului decizional al Consiliului Raional Ștefan Vodă.

#Consiliu Raional de Participare #stefan voda #transparență #decizii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.