Mai multă transparență decizională la Ștefan Vodă: A fost prezentată inițiativa Consiliului Raional de Participare

Administrarea raionului Ștefan Vodă va fi mai transparentă, iar la adoptarea deciziilor vor participa reprezentanții ONG-urilor și ai sectorului privat. Și asta pentru că pe lângă Consiliul Raional Ștefan Vodă va fi instituit un Consiliu Raional de Participare (CRP).

„Transparența și participarea decizională e fundamentul unei societăți democratice, respectiv acest proiect va sprijini participarea oamenilor în procesul decizional, astfel aducând decidenților la nivel de raion o perspectivă cetățenească cu accent asupra celor mai vulnerabile grupuri”, a declarat Andrei Brighidin, director Dezvoltare, Monitorizare și Evaluare la Fundația Est-Europeană. „Vom spori interacțiunea dintre societatea civilă și decidenții la nivel de raion, astfel consolidând încrederea dintre guvernare și cei guvernați”, a specificat acesta.

Inițiativa de creare a Consiliului Raional de Participare a fost prezentată marți, 20 decembrie, în cadrul unei întruniri la Ștefan Vodă.

„Sunt destul de satisfăcut că sunt prezenți atâtea persoane care reprezintă multe ONG-uri din raion și sunt prezenți și angajații noștri din consiliu ca să asculte”, a mărturisit președintele raionului Ștefan Vodă, Vasile Maxim. „Întotdeauna vom fi receptivi și vom accepta aceste propuneri dacă ele vor fi într-adevăr concrete și lucrative”, a dat asigurări alesul local.

Potrivit Irinei Sandu, coordonatoare de proiecte la Fundația Est-Europeană, asemenea mecanisme sunt dezvoltate cu succes în trei raioane ale Republicii Moldova: Soroca, Căușeni și Cahul. În cadrul celei de-a doua etape a proiectului „Cetățeni activi. Comunități prospere – Faza II”, această practică va fi extinsă la Ștefan Vodă, Cimișlia și Florești.

„Din experiența celorlalte CRP-uri care au fost edificate în etapa precedentă la Cahul, Căușeni și Soroca putem spune cu certitudine că gradul de acceptare a propunerilor este direct proporțional cu lărgirea transparenței și participării”, precizează Andrei Brighidin.

„Și da, sunt situații când decidenții nu acceptă propunerile. E un proces firesc și în multe cazuri este justificat, din insuficiență de fonduri, resurse sau alte motive. Dar revenirea la problematică, dacă ea este importantă, tot face parte din funcțiile Consiliului Raional de Participare”, punctează Irina Sandu.

Vitalie Rusanovschi, administrator al A.O. Centrul de Dezvoltare Durabilă „Rural-21” din Ștefan Vodă, consideră că Consiliul Raional de Participare va fi util pentru mai multe categorii și segmente de populație din regiune și poate contribui „la niște decizii mai bune, la politici mai bune și la identificarea direcțiilor de acțiune a Consiliului Raional pentru satisfacerea necesităților oamenilor”.

„Trebuie ca populația să știe că este așa Consiliu de Participare și să participe mai mulți cetățeni”, susține Nicolae Năstase, reprezentant al A.O. „Mișcarea Ecologistă Ștefan Vodă”.

„Echipa e bună la noi. Din ea face parte ONG-uri și cei din sectorul privat, și care trebuie să vină cu propuneri pentru îmbunătățirea vieții oamenilor și stării mediului ambiant”, a adăugat specialistul în ecologie.

Consiliul Raional de Participare urmează să fie creat instituțional ca parte a procesului decizional al Consiliului Raional Ștefan Vodă.

#Consiliu Raional de Participare #stefan voda #transparență #decizii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat luna octombrie 2025 cu un profit cumulat de 3,84 miliarde de lei cu 18,5% ai mult față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Lider detașat la capitolul profit este BC „Moldova-Agroindbank” S.A. (MAIB), cu un rezultat de aproximativ 1,54 miliarde de lei, echivalentul a circa 40% din profitul total al sectorului. Pe locul doi se află BC „Moldindconbank” S.A., cu un profit de circa 1,16 miliarde de lei (aproximativ 30% din total), iar topul este completat de B.C. „Victoriabank” S.A., cu aproximativ 419 milioane de lei (circa 11%). Împreună, aceste trei bănci cumulează peste 80% din profitul înregistrat de întregul sistem bancar.

OTP Bank S.A. a înregistrat un profit de circa 414 milioane de lei, urmată de „FinComBank” S.A. (aproximativ 121 milioane de lei), B.C. „EXIMBANK” S.A. (circa 74 milioane de lei) și B.C. „ENERGBANK” S.A. (aproximativ 38,5 milioane de lei). Băncile mai mici din sistem – B.C. „ProCredit Bank” S.A., BC „EuroCreditBank” S.A. și B.C. „COMERTBANK” S.A. – au raportat, la rândul lor, profituri pozitive, însă cu ponderi reduse în totalul sectorului.

BNM susține că băncile sunt bine capitalizate, cu un nivel total al capitalurilor proprii de circa 29,7 miliarde de lei și active de aproape 183 miliarde de lei.