Maia Sandu: Există o discuţie serioasă despre capacitatea noastră de a ne apăra singuri sau parte dintr-o alianţă mare

Preşedinta Maia Sandu a declarat într-un interviu pentru Politico faptul că în contextul războiului din Ucraina, la Chişinău are loc o „discuţie serioasă” despre oportunitatea de a renunţa la neutralitatea înscrisă în Constituţie şi de a adera la „o alianţă militară mai largă” şi, pentru că şefa statului moldovean se fereşte să numească o alianţă militară anume, publicaţia titrează sub semnul întrebării: „E timpul pentru o aderare la NATO?”, scrie News.ro.

Invazia Rusiei în Ucraina determină Moldova vecină să reflecteze cu privire la necesitatea ca ţara să se îndepărteze de neutralitatea consacrată prin Constituţie şi să-şi garanteze securitatea într-o „alianţă mai mare”. Întrebată despre o potenţială aderare la NATO, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat într-un interviu pentru POLITICO acordat la Davos că ţara sa încă analizează care ar trebui să fie următorul pas şi dacă ar fi nevoie de o modificare constituţională.

Aflată la Davos, Maia Sandu le cere aliaţilor sisteme de apărare antiaeriană şi spune că Rusia încearcă să destabilizeze MoldovaCITEȘTE ȘI Aflată la Davos, Maia Sandu le cere aliaţilor sisteme de apărare antiaeriană şi spune că Rusia încearcă să destabilizeze Moldova
„Acum, există o discuţie serioasă (…) despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianţă mai mare”, a spus Maia Sandu. „Şi dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia, ca naţiune, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”, a adăugat preşedinta Republicii Moldova.

În răspunsul său, Maia Sandu a avut grijă să nu menţioneze numele NATO, notează POLITICO. Pentru preşedintele rus Vladimir Putin, care încearcă deja să destabilizeze guvernul pro-UE al Moldovei, numele NATO sună ca o adevărată anatemă, iar Rusia a avertizat în privinţa unei cooperări militare sporite între Chişinău şi aliaţii occidentali. Deşi Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizaţia şi contribuie la forţa de menţinere a păcii condusă de NATO în Kosovo, explică publicaţia de la Bruxelles.

Maia Sandu, împreună cu alţi lideri, s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la New York, în timpul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite din septembrie anul trecut. Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a participat la reuniunea NATO din decembrie de la Bucureşti – a fost prima dată când un ministru de externe moldovean a participat la o reuniune ministerială NATO. La acea reuniune, aliaţii au reconfirmat sprijinul pentru Republica Moldova, inclusiv prin furnizarea de instruire pentru forţele de apărare moldoveneşti. De asemenea, Româ5nia, vecină a Moldovei şi ţară membră NATO, este deosebit de dornică să-şi intensifice cooperarea militară, scrie POLITICO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aluanta #aparare #sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.