Maia Sandu: Există o discuţie serioasă despre capacitatea noastră de a ne apăra singuri sau parte dintr-o alianţă mare

Preşedinta Maia Sandu a declarat într-un interviu pentru Politico faptul că în contextul războiului din Ucraina, la Chişinău are loc o „discuţie serioasă” despre oportunitatea de a renunţa la neutralitatea înscrisă în Constituţie şi de a adera la „o alianţă militară mai largă” şi, pentru că şefa statului moldovean se fereşte să numească o alianţă militară anume, publicaţia titrează sub semnul întrebării: „E timpul pentru o aderare la NATO?”, scrie News.ro.

Invazia Rusiei în Ucraina determină Moldova vecină să reflecteze cu privire la necesitatea ca ţara să se îndepărteze de neutralitatea consacrată prin Constituţie şi să-şi garanteze securitatea într-o „alianţă mai mare”. Întrebată despre o potenţială aderare la NATO, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat într-un interviu pentru POLITICO acordat la Davos că ţara sa încă analizează care ar trebui să fie următorul pas şi dacă ar fi nevoie de o modificare constituţională.

Aflată la Davos, Maia Sandu le cere aliaţilor sisteme de apărare antiaeriană şi spune că Rusia încearcă să destabilizeze MoldovaCITEȘTE ȘI Aflată la Davos, Maia Sandu le cere aliaţilor sisteme de apărare antiaeriană şi spune că Rusia încearcă să destabilizeze Moldova
„Acum, există o discuţie serioasă (…) despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianţă mai mare”, a spus Maia Sandu. „Şi dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia, ca naţiune, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”, a adăugat preşedinta Republicii Moldova.

În răspunsul său, Maia Sandu a avut grijă să nu menţioneze numele NATO, notează POLITICO. Pentru preşedintele rus Vladimir Putin, care încearcă deja să destabilizeze guvernul pro-UE al Moldovei, numele NATO sună ca o adevărată anatemă, iar Rusia a avertizat în privinţa unei cooperări militare sporite între Chişinău şi aliaţii occidentali. Deşi Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizaţia şi contribuie la forţa de menţinere a păcii condusă de NATO în Kosovo, explică publicaţia de la Bruxelles.

Maia Sandu, împreună cu alţi lideri, s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la New York, în timpul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite din septembrie anul trecut. Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a participat la reuniunea NATO din decembrie de la Bucureşti – a fost prima dată când un ministru de externe moldovean a participat la o reuniune ministerială NATO. La acea reuniune, aliaţii au reconfirmat sprijinul pentru Republica Moldova, inclusiv prin furnizarea de instruire pentru forţele de apărare moldoveneşti. De asemenea, Româ5nia, vecină a Moldovei şi ţară membră NATO, este deosebit de dornică să-şi intensifice cooperarea militară, scrie POLITICO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aluanta #aparare #sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.