Maia Sandu: Există o discuţie serioasă despre capacitatea noastră de a ne apăra singuri sau parte dintr-o alianţă mare

Preşedinta Maia Sandu a declarat într-un interviu pentru Politico faptul că în contextul războiului din Ucraina, la Chişinău are loc o „discuţie serioasă” despre oportunitatea de a renunţa la neutralitatea înscrisă în Constituţie şi de a adera la „o alianţă militară mai largă” şi, pentru că şefa statului moldovean se fereşte să numească o alianţă militară anume, publicaţia titrează sub semnul întrebării: „E timpul pentru o aderare la NATO?”, scrie News.ro.

Invazia Rusiei în Ucraina determină Moldova vecină să reflecteze cu privire la necesitatea ca ţara să se îndepărteze de neutralitatea consacrată prin Constituţie şi să-şi garanteze securitatea într-o „alianţă mai mare”. Întrebată despre o potenţială aderare la NATO, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat într-un interviu pentru POLITICO acordat la Davos că ţara sa încă analizează care ar trebui să fie următorul pas şi dacă ar fi nevoie de o modificare constituţională.

Aflată la Davos, Maia Sandu le cere aliaţilor sisteme de apărare antiaeriană şi spune că Rusia încearcă să destabilizeze MoldovaCITEȘTE ȘI Aflată la Davos, Maia Sandu le cere aliaţilor sisteme de apărare antiaeriană şi spune că Rusia încearcă să destabilizeze Moldova
„Acum, există o discuţie serioasă (…) despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianţă mai mare”, a spus Maia Sandu. „Şi dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia, ca naţiune, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”, a adăugat preşedinta Republicii Moldova.

În răspunsul său, Maia Sandu a avut grijă să nu menţioneze numele NATO, notează POLITICO. Pentru preşedintele rus Vladimir Putin, care încearcă deja să destabilizeze guvernul pro-UE al Moldovei, numele NATO sună ca o adevărată anatemă, iar Rusia a avertizat în privinţa unei cooperări militare sporite între Chişinău şi aliaţii occidentali. Deşi Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizaţia şi contribuie la forţa de menţinere a păcii condusă de NATO în Kosovo, explică publicaţia de la Bruxelles.

Maia Sandu, împreună cu alţi lideri, s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la New York, în timpul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite din septembrie anul trecut. Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a participat la reuniunea NATO din decembrie de la Bucureşti – a fost prima dată când un ministru de externe moldovean a participat la o reuniune ministerială NATO. La acea reuniune, aliaţii au reconfirmat sprijinul pentru Republica Moldova, inclusiv prin furnizarea de instruire pentru forţele de apărare moldoveneşti. De asemenea, Româ5nia, vecină a Moldovei şi ţară membră NATO, este deosebit de dornică să-şi intensifice cooperarea militară, scrie POLITICO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aluanta #aparare #sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.