Maia Sandu, în culmea fericii! Le mulțumește americanilor că i-a sancționat pe capii corupților Șor și Plahotniuc

Corupția mare și finanțarea ilegală a partidelor politice din Republica Moldova poate fi, totuși, sancționată! SUA au desemnat 21 de persoane și entități implicate în acte de corupție, care au adus prejudicii grave Republicii Moldova și cetățenilor ei, spune președintele Maia Sandu într-un mesaj pe Facebook.

Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei americane a constatat că Vlad Plahotniuc se face responsabil de corupție în proporții deosebit de mari. Acesta a fost inclus în lista de sancțiuni Global Magnitsky Act. Autoritățile americane au confirmat că Vlad Plahotniuc a capturat și corupt instituțiile judiciare și ale statului de drept din Republica Moldova. Plahotniuc a folosit banii din corupție și a influențat politicul pentru a elimina rivalii politici și pentru a-și subordona justiția din țară.

Concomitent, OFAC a constatat că Ilan Șor, care este și el printre beneficiarii furtului miliardului, este complice la acțiunile de subminare a statului de drept, în beneficiul Federației Ruse. Șor, împreună cu alți oligarhi corupți și cu implicarea unor entități străine, întreprinde acțiuni de destabilizare a situației politice din Republica Moldova. Susținut de entitățile menționate, Șor a întreprins eforturi de subminare a procesului de obținere de către Republica Moldova a statutului de țară candidată la UE.

Ca urmare a acestei decizii, toate proprietățile și activele în proprietatea persoanelor desemnate sunt blocate și trebuie raportate la OFAC.

Le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la sancționarea corupților. Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, colegii de la Ministerul Justiției, alte instituții publice, organizații ale societății civile și jurnaliști de investigație care au contribuit la acest proces – datorită vouă, Republica Moldova va reuși în lupta cu corupția.

Îmi exprim speranța că aceste constatări ale OFAC și măsurile întreprinse de Guvernul SUA vor servi drept exemplu pentru justiția din Republica Moldova, care a sabotat și a tergiversat urmărirea penală, examinarea dosarelor în instanță, tragerea la răspundere pentru corupție și recuperarea banilor de la Plahotniuc, Șor și ceilalți corupți.

#sanctiuni #maia #Sor #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Goldman Sachs a redus semnificativ prognozele pentru prețul mediu al petrolului în 2025 și 2026, invocând riscurile tot mai mari generate de un război comercial global și de creșterea ofertei de țiței din partea OPEC+, ceea ce ar putea conduce la o recesiune economică, notează Reuters.

Conform noilor estimări, prețul mediu al petrolului Brent pentru 2025 este redus cu 5,5%, la 69 de dolari pe baril, iar prețul pentru WTI (West Texas Intermediate) cu 4,3%, la 66 de dolari. Pentru 2026, Goldman a scăzut prognoza și mai mult: cu 9% pentru Brent (62 USD/baril) și cu 6,3% pentru WTI (59 USD/baril).

„Riscurile pentru aceste prognoze revizuite sunt în continuare în scădere, mai ales pentru 2026, având în vedere amenințarea tot mai mare a unei recesiuni globale și, într-o măsură mai mică, a unei creșteri a ofertei OPEC+”, au precizat analiștii Goldman Sachs într-o notă transmisă investitorilor.

Vineri dimineață, la ora 04:08 GMT, Brent se tranzacționa la 69,59 USD/baril, iar WTI la 66,39 USD/baril.

Joi, prețurile petrolului au suferit cele mai mari scăderi procentuale din 2022 încoace, după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat tarife comerciale reciproce impuse unui număr mare de țări. În paralel, opt membri OPEC+ au anunțat devansarea planului de eliminare a restricțiilor de producție, urmând să majoreze producția în luna mai.

Goldman a subliniat că această decizie demonstrează flexibilitatea OPEC+ de a implementa rapid creșteri mari ale producției, ceea ce reduce șansele ca prețul petrolului să fie susținut pe termen scurt de o scădere a ofertei.

Brokerul de pe Wall Street a ajustat în jos și prognoza privind creșterea cererii de petrol. Goldman se așteaptă acum ca cererea globală să crească doar cu 600.000 barili/zi în 2025, față de estimarea anterioară de 900.000 barili/zi, iar în 2026 creșterea a fost revizuită la 700.000 barili/zi.