Maia Sandu neagă datoria reclamată de Gazprom pentru livrările de gaze: Au încercat să ne păcălească

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a negat duminică, 3 septembrie, datoria de 800 de milioane de dolari reclamată de compania rusă Gazprom pentru livrările de gaze şi acuzat Moscova că încearcă să înşele Chişinăul la acest capitol.

O companie internaţională a efectuat un audit şi „nu a găsit nicio datorie faţă de Gazprom de 800 de milioane de dolari. Au încercat să ne păcălească în 2021”, a spus Maia Sandu în timpul unei vizite în regiunea Găgăuzia, potrivit portalului Vedomosti.md.
Guvernul de la Chişinău şi compania rusă Gazprom au din 2021 o serie de dispute asupra preţului gazului natural furnizat Republicii Moldova şi plăţii de către această ţară a facturilor restante pentru livrările efectuate. Fiecare parte are o estimare diferită asupra cuantumului acestor datorii.

Republica Moldova a încheiat în 2021 un acord cu Gazprom pentru prelungirea contractului de furnizare de gaze ruseşti şi efectuarea în 2022 a unui audit asupra datoriilor acumulate de compania de stat Moldovagaz. Însă guvernul de la Chişinău a încheiat abia în august 2022 contracte cu compania norvegiană Wikborg Rein Advokatfirma şi cu cea britanică Forensic Risk Alliance pentru efectuarea acelui audit.
Gazprom a avertizat de mai multe ori că-şi rezervă dreptul de a sista livrările de gaze către Republica Moldova dacă Moldovagaz nu respectă condiţiile de plată şi nu este soluţionată problema datoriilor.

Potrivit unei evaluări a Curţii de Conturi a Republicii Moldova, până în noiembrie 2022 această ţară acumulase faţă de Gazprom o datorie de 590,8 milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, îl acuză pe fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi că manipulează cifrele despre tarifele la gaze și creează artificial impresia că moldovenii ar fi jefuiți cu sute de milioane de euro prin facturi umflate.

Într-o reacție pentru BANI.MD, Slusari afirmă că Verbițchi „încurcă voit structura tarifului” și atribuie greșit componentele care formează prețul final plătit de consumatori.

„28% nu este transport, ci distribuție. Oricine poate verifica acest lucru pe site-ul ANRE. Acești bani nu sunt plătiți de Energocom, ci direct de consumatori către companiile din grupul Moldovagaz. Serviciile de transport reprezintă doar 4,84%”, spune Slusari.

Potrivit acestuia, cifra de 320 de milioane de euro invocată de Verbițchi reprezintă strict costul de achiziție a gazelor de către stat și nu include nicio altă componentă obligatorie: distribuția, transportul, rezervarea capacităților, taxele ANRE și TVA.

Slusari explică mecanismul real al formării tarifului: la un preț de achiziție de 410 euro pentru mia de metri cubi, un metru cub costă aproximativ 8 lei. La acest preț se adaugă, în medie, încă circa 5 lei pentru distribuție, logistică și TVA, ceea ce duce tariful corect într-o zonă de 14,7–15 lei pe metru cub.

„Acesta este tariful pe care ANRE ar fi trebuit să îl aprobe deja. Dar ei trag de timp din cauza devierilor financiare ale Moldovagaz, despre care nu se știe nici când au apărut, nici de ce nu au fost acoperite la timp prin ajustarea tarifelor”, afirmă Slusari.

În opinia sa, adevărata problemă nu este la Energocom, ci la Moldovagaz și la modul în care ANRE a gestionat situația.

„Toată opoziția antieuropeană a tăcut. Nimeni nu protestează la ANRE, deși acolo se ține tariful artificial ridicat pentru a acoperi pierderile Moldovagaz. Tac pentru că știu cine e vinovatul și nu se poate de atacat Moldovagaz”, susține Slusari.

El mai acuză că Moldovagaz ar fi cumpărat gaz „foarte scump, posibil cu rea intenție”, iar într-un an electoral tarifele nu au fost ajustate la timp, ceea ce a generat actualele deviații financiare.

Reacția vine după ce Ruslan Verbițchi a susținut că statul a cumpărat pentru anul 2026 circa 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro mia de metri cubi, pentru aproximativ 320 de milioane de euro, în timp ce populația ar urma să achite prin tarife circa 667 de milioane de euro, ceea ce ar însemna un „supraplus” de peste 300 de milioane de euro.

Slusari califică aceste calcule drept „beleberdă” și avertizează că manipularea cifrelor riscă să deturneze atenția publică de la adevărata problemă: pierderile istorice ale Moldovagaz și protecția de care aceasta ar beneficia din partea regulatorului.