Maib a semnat un contract de împrumut subordonat în valoare de 15 milioane euro cu EFSE

Maib anunță astăzi despre semnarea unui contract de împrumut subordonat cu Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE), în valoare de 15 milioane euro.

Împrumutul se atribuie capitalului de nivel 2, astfel, permițând ca maib să optimizeze structura capitalului și să mențină o amortizare puternică de capital. Creditul va fi acordat în lei și va fi valorificat în vederea finanțării întreprinderilor micro, mici și mijlocii (IMM-uri) pentru a le sprijini să-și crească competivitatea și rezistența, protejându-le, în același timp, de potențialele fluctuații ale cursului de schimb valutar.

Maib are o expertiză recunoscută în creditarea companiilor mari, a întreprinderilor mici și mijlocii în Moldova, aplică mecanisme robuste de gestionare a riscurilor și de control intern care i-ar permite să implementeze eficient fondurile și să realizeze obiectivele împrumutului în mod profitabil și responsabil din punct de vedere social.

Giorgi Shagidze, Președintele maib, a declarat:

„Acordul de finanțare cu EFSE reprezintă o dezvoltare pozitivă substanțială pentru maib. Împrumutul este primul credit subordonat într-un astfel de format pentru o instituție bancară din Moldova și îi sunt foarte recunoscător EFSE pentru parteneriatul și încrederea oferite. Împrumutul va fi direcționat pentru finanțarea IMM-urilor pentru a sprijini în continuare clienții noștri din acest sector și pentru a consolida poziția de lider pe segment sau pe piață în ansamblu, optimizând, în același timp, structura capitalului nostru”.

Klaus Müller, Președintele Consiliului EFSE, a menționat:

„Astăzi, maib se remarcă în sectorul bancar din Republica Moldova ca cel mai avansat în ceea ce privește guvernanța și transformarea instituțională, datorită eforturilor acționarilor săi și echipei de management dedicate. Suntem deosebit de încântați să colaborăm cu maib, fiind bine echipat pentru a furniza servicii personalizate IMM-urilor și pentru a fi un partener cu adevărat strategic pentru EFSE în fortificarea finanțării durabile pentru a construi în comun reziliența economică și de afaceri a țării”.

Vitalie Lungu, Vicepreședinte al Comitetului de Conducere maib, Director financiar, a declarat:

”Suntem încântați să semnăm acest contract, ca rezultat al unei cooperări strânse dintre echipele maib și EFSE. Acest împrumut subordonat oferă băncii un sprijin suplimentar de capital pentru creșterea propusă pe segmentul IMM-urilor pentru a aduce afacerea la nivelul următor, oferind mai multe beneficii clienților noștri pentru a consolida și dezvolta economia țării”.

Despre maib

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, cu o cotă de 34% credite şi o cotă de 31% din depozitele din întregul sistem bancar. Banca deserveşte aproape 30% din populaţia ţării şi este unul dintre cei mai mari angajatori din republică. Obiectivele pe termen mediu ale maib includ 40% din cota de piaţă a creditelor, 55% cota plăţilor, un raport cost-venit sub 45% şi rentabilitatea de peste 20% a capitalurilor proprii, care urmează a fi atinse până în 2024. Din 2018, cel mai mare acţionar al băncii este un consorţiu care include Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Invalda INVL, un grup de gestionare a activelor în ţările baltice şi Horizon Capital, un fond de investiţii privat axat pe pieţele emergente din Europa.

Despre EFSE

Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE), un fond de investiții cu impact înființat în 2005, își propune să promoveze dezvoltarea economică și prosperitatea în Europa de Sud-est și în regiunea de vecinătate estică a UE prin sprijinirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici (IMM-uri) și îmbunătățirea condițiilor de viață pentru gospodării.

Întrucât accesul la servicii financiare este esențial pentru dezvoltarea acestui segment, EFSE se concentrează pe ajutarea sectoarelor financiare locale să își consolideze capacitatea de a oferi finanțare responsabilă pentru acest grup țintă. Pe lângă activitățile sale de investiții prin intermediul partenerilor locali, EFSE își înmulțește impactul prin Facilitatea de dezvoltare EFSE, care oferă asistență tehnică, instruire și alt sprijin nefinanciar antreprenorilor și instituțiilor sale partenere. EFSE a fost inițiată de Banca de Dezvoltare KfW cu sprijinul financiar al Ministerului Federal German pentru Cooperare si Dezvoltare Economică (BMZ) și al Comisiei Europene. Fiind primul parteneriat public-privat de acest gen, EFSE își atrage capitalul de la agenții donatoare, instituții financiare internaționale și investitori instituționali privați.

Finance in Motion GmbH, Germania, este consilierul EFSE, iar Hauck & Aufhäuser Fund Services S.A., Luxemburg, acționează în calitate de administrator.

Pentru mai multe informații despre Fondul European pentru Europa de Sud-Est, vă rugăm să vizitați: www.efse.lu. Pentru mai multe informații despre Finance in Motion, vă rugăm să vizitați: www.finance-in-motion.com.

#EFSE #contract #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.