Maib atenționează repetat despre riscul de a cădea pradă escrocheriilor în mediul online

Mediul online a devenit în ultima perioadă spațiul unde escrocheriile s-au dezvoltat din ce în ce mai mult, devenind mai creative și mai manipulatoare, folosind logoul maib, imagini preluate ale demnitarilor de stat și ale persoanelor cunoscute, inclusiv din managementul băncilor.

Maib face un îndemn repetat către clienți și toți cetățenii de a fi vigilenți și a nu se lăsa pradă escrocilor ce promit câștiguri generoase cu investiții minime.

Regula de aur pentru a te proteja de escrocheriile de pe Internet este de a NU oferi sub niciun pretext detalii despre cardul bancar.

Protejează-te de escroci, respectând următoarele reguli:

Nu divulga nimănui datele tale cu caracter personal, inclusiv datele cardului, numărul de card, data expirării, CVV, codul PIN sau parolele OTP primite prin SMS.
Nu accesa linkuri primite de la persoane necunoscute sau postate pe rețelele de socializare ce conțin oferte atractive de îmbogățire rapidă, chiar dacă sunt afișate persoane publice/cunoscute care vorbesc despre anumite câștiguri, însoțite de logoul maib. Verifică informația despre promoțiile și campaniile organizate de bancă accesând pagina oficială web maib.md, pagina maib de Facebook (conține bifa albastră, semn că e verificată/ veridică) sau apelând serviciul Contact Center la 1313.
Verifică dacă postarea care conține logo maib și promite câștiguri înalte este publicată pe pagina oficială a maib. Dacă nu e, conține multiple greșeli gramaticale, e scrisă în limba rusă, e semn că în spatele postării stau fraudatori. 99% din postările maib în social media sunt scrise în limba română.
Nu acționa din impuls. Cele mai reușite atacuri se bazează pe crearea speranței că vei obține câștiguri financiare rapide.
Nu accesa linkuri primite prin email în care ți se solicită modificarea sau confirmarea datelor personale. Maib nu solicită niciodată datele cu caracter personal ale clienților legate de contul sau cardul bancar prin email, telefon, SMS, rețele de socializare.
Dacă o persoană cunoscută îți cere să-i transferi o sumă de bani prin intermediul rețelelor de socializare, asigură-te că discuți într-adevăr cu persoana respectivă și nu cu un escroc, care i-a furat identitatea pe social media.
Pentru a beneficia de un transfer de bani în schimbul unor bunuri pe care le comercializezi sau servicii prestate, nu accesa careva linkuri recepționate în care se cere introducerea datelor de card, parolelor de unică folosință, inclusiv cu pretextul oferirii serviciilor de curierat și nu expedia poza cardului nimănui. Pentru a primi un transfer oferă doar numărul cardului din 16 cifre și atât.
Până a efectua o cumpărătură online, informează-te despre comerciant din recenziile altor clienți, asigurându-te totodată că nu e vorba despre un site fantomă/fals.
La introducerea datelor de card în mediul online, atrage o atenție sporită la pagina pe care ești direcționat în momentul navigării, care trebuie să fie una veridică și securizată. Utilizează doar site-uri cu conexiuni sigure care folosesc certificatul securizat SSL (identificat prin https:// sau lacătul verde de siguranță).

Fii vigilent și ai grijă de siguranța datelor tale!

Dacă datele tale personale, ale cardului sunt în siguranță, și banii tăi sunt în siguranță!

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#escroci #mediul online #card bancar #bănci #MAIB #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura, exporturile și procesarea producției agricole ar urma să fie principalii factori care vor susține creșterea economiei Republicii Moldova în acest an. Economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, afirmă că după trei ani consecutivi de scădere a exporturilor agroalimentare, din trimestrul III al anului 2025 se observă o revenire puternică.

„În acest an, ceea ce va mișca economia în sus este producția agricolă, exporturile și procesarea. Avem o îmbunătățire a situației, după ce timp de trei ani am avut o scădere continuă a tot ceea ce înseamnă exportul de producție agricolă”, a declarat Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, exporturile de produse agroalimentare au coborât în trei ani de la circa 1,94 miliarde de euro la 1,39 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 550 de milioane de euro. Din trimestrul III al anului 2025 însă, exporturile au revenit pe creștere și au avansat cu aproximativ 400 de milioane de euro, până la 1,79 miliarde de euro.

Ioniță spune că agricultura este principalul factor care a stat la baza acestei reveniri.

„Cel puțin la capitolul producția agroalimentară avem un motor de creștere. Factorul de bază care a dus la creșterea exporturilor moldovenești este agricultura”, a subliniat expertul.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la semințele oleaginoase, cu peste 200 de milioane de euro, cereale – 90,9 milioane de euro, ulei – 75,5 milioane de euro, fructe – 30,4 milioane de euro și reziduuri din industria alimentară – 13 milioane de euro.

În schimb, exporturile de legume s-au redus cu 3,8 milioane de euro, iar cele de băuturi alcoolice cu 36,7 milioane de euro.

Economistul a atras atenția și asupra structurii exporturilor agricole. Dacă în anii 2000 aproximativ 75% din exporturile agroalimentare erau reprezentate de produse finite și doar 25% de materie primă, în prezent raportul este aproape invers.

Produsele finite reprezintă aproximativ 31% din exporturile agroalimentare, cu o valoare de circa 554 de milioane de euro, în timp ce materia primă a ajuns la 69%, respectiv aproximativ 1,235 miliarde de euro.

„Începând cu 2024 avem o creștere bruscă a exporturilor de materie primă, iar scăderea din ultima perioadă a fost determinată de scăderea producției finite, în special a exportului de ulei de floarea-soarelui”, a explicat Ioniță.

Balanța comercială la produsele agroalimentare începe, de asemenea, să se îmbunătățească. În trimestrul II al anului 2025, calculată în valoare anuală, aceasta ajunsese la un deficit de circa 60 de milioane de euro. Situația s-a ameliorat ulterior, în condițiile în care exporturile au crescut mai rapid decât importurile.

Totuși, Republica Moldova este încă departe de performanța din 2022, când balanța comercială agroalimentară era pozitivă cu aproximativ 600 de milioane de euro.

Situația rămâne mai dificilă în cazul produselor alimentare procesate și băuturilor. Deficitul comercial pe acest segment a ajuns la 223 de milioane de euro în trimestrul III al anului 2025, iar în trimestrul II al anului 2026 s-a redus la circa 160 de milioane de euro.

„Situația se îmbunătățește, dar tot rămâne negativă balanța comercială cu produse alimentare procesate”, a spus economistul.

Unul dintre cele mai dinamice segmente este cel al semințelor oleaginoase și al uleiului de floarea-soarelui. După ce exporturile au coborât la 451 de milioane de euro în 2024, acestea au ajuns la 731 de milioane de euro în trimestrul II al anului 2026, depășind chiar recordul de 725 de milioane de euro din 2022.

Și exporturile de cereale și-au revenit. După un nivel de 234 de milioane de euro în 2025, acestea au ajuns la 303 milioane de euro în trimestrul II al anului curent.

Totuși, prețurile rămân o problemă. În cazul grâului, prețul mediu de export a coborât de la 5,8 lei/kg în trimestrul III al anului 2022 la 3,6 lei/kg în trimestrul III al anului 2025, după care a crescut ușor la 3,9 lei/kg în trimestrul II din 2026.

„Astăzi, un producător moldovean care vinde grâu o face la jumătate din valoarea pe care a avut-o în 2022”, a remarcat Ioniță.

Pe de altă parte, exporturile de produse alcoolice au scăzut. După ce în 2024 ajunseseră la 251 de milioane de euro, susținute inclusiv de accesul pe piața Statelor Unite și de exportul de vermut, în trimestrul II al anului 2026 acestea au coborât la 211 milioane de euro.

Ioniță estimează că, la finalul anului, exporturile de producție agricolă ar putea depăși din nou pragul de 10% din PIB. În trimestrul II al anului 2026, ponderea acestora era de 9,7%, în creștere față de 8,9% în 2025.