Maib atenționează repetat despre riscul de a cădea pradă escrocheriilor în mediul online

Mediul online a devenit în ultima perioadă spațiul unde escrocheriile s-au dezvoltat din ce în ce mai mult, devenind mai creative și mai manipulatoare, folosind logoul maib, imagini preluate ale demnitarilor de stat și ale persoanelor cunoscute, inclusiv din managementul băncilor.

Maib face un îndemn repetat către clienți și toți cetățenii de a fi vigilenți și a nu se lăsa pradă escrocilor ce promit câștiguri generoase cu investiții minime.

Regula de aur pentru a te proteja de escrocheriile de pe Internet este de a NU oferi sub niciun pretext detalii despre cardul bancar.

Protejează-te de escroci, respectând următoarele reguli:

Nu divulga nimănui datele tale cu caracter personal, inclusiv datele cardului, numărul de card, data expirării, CVV, codul PIN sau parolele OTP primite prin SMS.
Nu accesa linkuri primite de la persoane necunoscute sau postate pe rețelele de socializare ce conțin oferte atractive de îmbogățire rapidă, chiar dacă sunt afișate persoane publice/cunoscute care vorbesc despre anumite câștiguri, însoțite de logoul maib. Verifică informația despre promoțiile și campaniile organizate de bancă accesând pagina oficială web maib.md, pagina maib de Facebook (conține bifa albastră, semn că e verificată/ veridică) sau apelând serviciul Contact Center la 1313.
Verifică dacă postarea care conține logo maib și promite câștiguri înalte este publicată pe pagina oficială a maib. Dacă nu e, conține multiple greșeli gramaticale, e scrisă în limba rusă, e semn că în spatele postării stau fraudatori. 99% din postările maib în social media sunt scrise în limba română.
Nu acționa din impuls. Cele mai reușite atacuri se bazează pe crearea speranței că vei obține câștiguri financiare rapide.
Nu accesa linkuri primite prin email în care ți se solicită modificarea sau confirmarea datelor personale. Maib nu solicită niciodată datele cu caracter personal ale clienților legate de contul sau cardul bancar prin email, telefon, SMS, rețele de socializare.
Dacă o persoană cunoscută îți cere să-i transferi o sumă de bani prin intermediul rețelelor de socializare, asigură-te că discuți într-adevăr cu persoana respectivă și nu cu un escroc, care i-a furat identitatea pe social media.
Pentru a beneficia de un transfer de bani în schimbul unor bunuri pe care le comercializezi sau servicii prestate, nu accesa careva linkuri recepționate în care se cere introducerea datelor de card, parolelor de unică folosință, inclusiv cu pretextul oferirii serviciilor de curierat și nu expedia poza cardului nimănui. Pentru a primi un transfer oferă doar numărul cardului din 16 cifre și atât.
Până a efectua o cumpărătură online, informează-te despre comerciant din recenziile altor clienți, asigurându-te totodată că nu e vorba despre un site fantomă/fals.
La introducerea datelor de card în mediul online, atrage o atenție sporită la pagina pe care ești direcționat în momentul navigării, care trebuie să fie una veridică și securizată. Utilizează doar site-uri cu conexiuni sigure care folosesc certificatul securizat SSL (identificat prin https:// sau lacătul verde de siguranță).

Fii vigilent și ai grijă de siguranța datelor tale!

Dacă datele tale personale, ale cardului sunt în siguranță, și banii tăi sunt în siguranță!

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#escroci #mediul online #card bancar #bănci #MAIB #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina