Maib atenționează repetat despre riscul de a cădea pradă escrocheriilor în mediul online

Mediul online a devenit în ultima perioadă spațiul unde escrocheriile s-au dezvoltat din ce în ce mai mult, devenind mai creative și mai manipulatoare, folosind logoul maib, imagini preluate ale demnitarilor de stat și ale persoanelor cunoscute, inclusiv din managementul băncilor.

Maib face un îndemn repetat către clienți și toți cetățenii de a fi vigilenți și a nu se lăsa pradă escrocilor ce promit câștiguri generoase cu investiții minime.

Regula de aur pentru a te proteja de escrocheriile de pe Internet este de a NU oferi sub niciun pretext detalii despre cardul bancar.

Protejează-te de escroci, respectând următoarele reguli:

Nu divulga nimănui datele tale cu caracter personal, inclusiv datele cardului, numărul de card, data expirării, CVV, codul PIN sau parolele OTP primite prin SMS.
Nu accesa linkuri primite de la persoane necunoscute sau postate pe rețelele de socializare ce conțin oferte atractive de îmbogățire rapidă, chiar dacă sunt afișate persoane publice/cunoscute care vorbesc despre anumite câștiguri, însoțite de logoul maib. Verifică informația despre promoțiile și campaniile organizate de bancă accesând pagina oficială web maib.md, pagina maib de Facebook (conține bifa albastră, semn că e verificată/ veridică) sau apelând serviciul Contact Center la 1313.
Verifică dacă postarea care conține logo maib și promite câștiguri înalte este publicată pe pagina oficială a maib. Dacă nu e, conține multiple greșeli gramaticale, e scrisă în limba rusă, e semn că în spatele postării stau fraudatori. 99% din postările maib în social media sunt scrise în limba română.
Nu acționa din impuls. Cele mai reușite atacuri se bazează pe crearea speranței că vei obține câștiguri financiare rapide.
Nu accesa linkuri primite prin email în care ți se solicită modificarea sau confirmarea datelor personale. Maib nu solicită niciodată datele cu caracter personal ale clienților legate de contul sau cardul bancar prin email, telefon, SMS, rețele de socializare.
Dacă o persoană cunoscută îți cere să-i transferi o sumă de bani prin intermediul rețelelor de socializare, asigură-te că discuți într-adevăr cu persoana respectivă și nu cu un escroc, care i-a furat identitatea pe social media.
Pentru a beneficia de un transfer de bani în schimbul unor bunuri pe care le comercializezi sau servicii prestate, nu accesa careva linkuri recepționate în care se cere introducerea datelor de card, parolelor de unică folosință, inclusiv cu pretextul oferirii serviciilor de curierat și nu expedia poza cardului nimănui. Pentru a primi un transfer oferă doar numărul cardului din 16 cifre și atât.
Până a efectua o cumpărătură online, informează-te despre comerciant din recenziile altor clienți, asigurându-te totodată că nu e vorba despre un site fantomă/fals.
La introducerea datelor de card în mediul online, atrage o atenție sporită la pagina pe care ești direcționat în momentul navigării, care trebuie să fie una veridică și securizată. Utilizează doar site-uri cu conexiuni sigure care folosesc certificatul securizat SSL (identificat prin https:// sau lacătul verde de siguranță).

Fii vigilent și ai grijă de siguranța datelor tale!

Dacă datele tale personale, ale cardului sunt în siguranță, și banii tăi sunt în siguranță!

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#escroci #mediul online #card bancar #bănci #MAIB #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani