Maib atenționează repetat despre riscul de a cădea pradă escrocheriilor în mediul online

Mediul online a devenit în ultima perioadă spațiul unde escrocheriile s-au dezvoltat din ce în ce mai mult, devenind mai creative și mai manipulatoare, folosind logoul maib, imagini preluate ale demnitarilor de stat și ale persoanelor cunoscute, inclusiv din managementul băncilor.

Maib face un îndemn repetat către clienți și toți cetățenii de a fi vigilenți și a nu se lăsa pradă escrocilor ce promit câștiguri generoase cu investiții minime.

Regula de aur pentru a te proteja de escrocheriile de pe Internet este de a NU oferi sub niciun pretext detalii despre cardul bancar.

Protejează-te de escroci, respectând următoarele reguli:

Nu divulga nimănui datele tale cu caracter personal, inclusiv datele cardului, numărul de card, data expirării, CVV, codul PIN sau parolele OTP primite prin SMS.
Nu accesa linkuri primite de la persoane necunoscute sau postate pe rețelele de socializare ce conțin oferte atractive de îmbogățire rapidă, chiar dacă sunt afișate persoane publice/cunoscute care vorbesc despre anumite câștiguri, însoțite de logoul maib. Verifică informația despre promoțiile și campaniile organizate de bancă accesând pagina oficială web maib.md, pagina maib de Facebook (conține bifa albastră, semn că e verificată/ veridică) sau apelând serviciul Contact Center la 1313.
Verifică dacă postarea care conține logo maib și promite câștiguri înalte este publicată pe pagina oficială a maib. Dacă nu e, conține multiple greșeli gramaticale, e scrisă în limba rusă, e semn că în spatele postării stau fraudatori. 99% din postările maib în social media sunt scrise în limba română.
Nu acționa din impuls. Cele mai reușite atacuri se bazează pe crearea speranței că vei obține câștiguri financiare rapide.
Nu accesa linkuri primite prin email în care ți se solicită modificarea sau confirmarea datelor personale. Maib nu solicită niciodată datele cu caracter personal ale clienților legate de contul sau cardul bancar prin email, telefon, SMS, rețele de socializare.
Dacă o persoană cunoscută îți cere să-i transferi o sumă de bani prin intermediul rețelelor de socializare, asigură-te că discuți într-adevăr cu persoana respectivă și nu cu un escroc, care i-a furat identitatea pe social media.
Pentru a beneficia de un transfer de bani în schimbul unor bunuri pe care le comercializezi sau servicii prestate, nu accesa careva linkuri recepționate în care se cere introducerea datelor de card, parolelor de unică folosință, inclusiv cu pretextul oferirii serviciilor de curierat și nu expedia poza cardului nimănui. Pentru a primi un transfer oferă doar numărul cardului din 16 cifre și atât.
Până a efectua o cumpărătură online, informează-te despre comerciant din recenziile altor clienți, asigurându-te totodată că nu e vorba despre un site fantomă/fals.
La introducerea datelor de card în mediul online, atrage o atenție sporită la pagina pe care ești direcționat în momentul navigării, care trebuie să fie una veridică și securizată. Utilizează doar site-uri cu conexiuni sigure care folosesc certificatul securizat SSL (identificat prin https:// sau lacătul verde de siguranță).

Fii vigilent și ai grijă de siguranța datelor tale!

Dacă datele tale personale, ale cardului sunt în siguranță, și banii tăi sunt în siguranță!

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#escroci #mediul online #card bancar #bănci #MAIB #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.