Maib atenționează repetat despre riscul de a cădea pradă escrocheriilor în mediul online

Mediul online a devenit în ultima perioadă spațiul unde escrocheriile s-au dezvoltat din ce în ce mai mult, devenind mai creative și mai manipulatoare, folosind logoul maib, imagini preluate ale demnitarilor de stat și ale persoanelor cunoscute, inclusiv din managementul băncilor.

Maib face un îndemn repetat către clienți și toți cetățenii de a fi vigilenți și a nu se lăsa pradă escrocilor ce promit câștiguri generoase cu investiții minime.

Regula de aur pentru a te proteja de escrocheriile de pe Internet este de a NU oferi sub niciun pretext detalii despre cardul bancar.

Protejează-te de escroci, respectând următoarele reguli:

Nu divulga nimănui datele tale cu caracter personal, inclusiv datele cardului, numărul de card, data expirării, CVV, codul PIN sau parolele OTP primite prin SMS.
Nu accesa linkuri primite de la persoane necunoscute sau postate pe rețelele de socializare ce conțin oferte atractive de îmbogățire rapidă, chiar dacă sunt afișate persoane publice/cunoscute care vorbesc despre anumite câștiguri, însoțite de logoul maib. Verifică informația despre promoțiile și campaniile organizate de bancă accesând pagina oficială web maib.md, pagina maib de Facebook (conține bifa albastră, semn că e verificată/ veridică) sau apelând serviciul Contact Center la 1313.
Verifică dacă postarea care conține logo maib și promite câștiguri înalte este publicată pe pagina oficială a maib. Dacă nu e, conține multiple greșeli gramaticale, e scrisă în limba rusă, e semn că în spatele postării stau fraudatori. 99% din postările maib în social media sunt scrise în limba română.
Nu acționa din impuls. Cele mai reușite atacuri se bazează pe crearea speranței că vei obține câștiguri financiare rapide.
Nu accesa linkuri primite prin email în care ți se solicită modificarea sau confirmarea datelor personale. Maib nu solicită niciodată datele cu caracter personal ale clienților legate de contul sau cardul bancar prin email, telefon, SMS, rețele de socializare.
Dacă o persoană cunoscută îți cere să-i transferi o sumă de bani prin intermediul rețelelor de socializare, asigură-te că discuți într-adevăr cu persoana respectivă și nu cu un escroc, care i-a furat identitatea pe social media.
Pentru a beneficia de un transfer de bani în schimbul unor bunuri pe care le comercializezi sau servicii prestate, nu accesa careva linkuri recepționate în care se cere introducerea datelor de card, parolelor de unică folosință, inclusiv cu pretextul oferirii serviciilor de curierat și nu expedia poza cardului nimănui. Pentru a primi un transfer oferă doar numărul cardului din 16 cifre și atât.
Până a efectua o cumpărătură online, informează-te despre comerciant din recenziile altor clienți, asigurându-te totodată că nu e vorba despre un site fantomă/fals.
La introducerea datelor de card în mediul online, atrage o atenție sporită la pagina pe care ești direcționat în momentul navigării, care trebuie să fie una veridică și securizată. Utilizează doar site-uri cu conexiuni sigure care folosesc certificatul securizat SSL (identificat prin https:// sau lacătul verde de siguranță).

Fii vigilent și ai grijă de siguranța datelor tale!

Dacă datele tale personale, ale cardului sunt în siguranță, și banii tăi sunt în siguranță!

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#escroci #mediul online #card bancar #bănci #MAIB #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”