Regele construcțiilor, îngrijorat că autorizațiile de ridicare a blocurilor nu se mai dau în stânga și în dreapta

În anul 2022 s-au eliberat 3394 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale și nerezidențiale, în scădere cu 17,6% față de anul 2021. Totodată, au fost eliberate 2301 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în descreștere cu 24% față de anul precedent. Totodată, în aceeași perioadă au fost eliberate 1093 autorizații de construire pentru clădiri nerezidențiale, în creștere cu doar 0,1% față de anul precedent, arată datele Biroului Național de Statistică. Or, Viorel Godea, directorul companiei Lagmar se arată îngrijorat, în condițiile în care domeniul construcțiilor este unul vital pentru economia Republicii Moldova.

„Cu alte cuvinte, asistăm la o înrăutăţire considerabilă a situaţiei în unul din domeniile cheie ale economiei naţionale. Or, domeniul construcţiilor este unul din principalii furnizori de venituri la bugetul de stat. De asemenea, în acest domeniu sunt angajaţi un număr impresionant de muncitori calificaţi şi necalificaţi, iar nivelul de salarizare este unul destul de bun, comparativ cu alte domenii. Ca să nu mai vorbim de rolul social important ce-i revine domeniului construcţiilor”, a explicat Godea pentru Tribuna.

Urmare a diminuării acordării autorizațiilor de construcții, experții imobiliari anticipează menținearea prețului ridicat la apartamente, după ce anul trecut acestea au crescut exponențial și au ajuns în medie la 1000 de euro metrul pătrat pentru locuințele noi și de 800 de euro pentru apartamentele vechi.

Lagmar Impex este una dintre cele mai mari companii de construcții din Capitală. Aceasta dezvoltat numeroase proiecte imobilaire. În 2018 aceasta a fost acuzată că ar colabora cu compania de construcții – Sprint-Mega – a lui Veaceslav Untilă, la acea vreme președinte al Curții de Conturi. La rândul său, Viorel Godea negase acest lucru.

#constrcuctii #lagmar #imobil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.