Regele construcțiilor, îngrijorat că autorizațiile de ridicare a blocurilor nu se mai dau în stânga și în dreapta

În anul 2022 s-au eliberat 3394 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale și nerezidențiale, în scădere cu 17,6% față de anul 2021. Totodată, au fost eliberate 2301 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în descreștere cu 24% față de anul precedent. Totodată, în aceeași perioadă au fost eliberate 1093 autorizații de construire pentru clădiri nerezidențiale, în creștere cu doar 0,1% față de anul precedent, arată datele Biroului Național de Statistică. Or, Viorel Godea, directorul companiei Lagmar se arată îngrijorat, în condițiile în care domeniul construcțiilor este unul vital pentru economia Republicii Moldova.

„Cu alte cuvinte, asistăm la o înrăutăţire considerabilă a situaţiei în unul din domeniile cheie ale economiei naţionale. Or, domeniul construcţiilor este unul din principalii furnizori de venituri la bugetul de stat. De asemenea, în acest domeniu sunt angajaţi un număr impresionant de muncitori calificaţi şi necalificaţi, iar nivelul de salarizare este unul destul de bun, comparativ cu alte domenii. Ca să nu mai vorbim de rolul social important ce-i revine domeniului construcţiilor”, a explicat Godea pentru Tribuna.

Urmare a diminuării acordării autorizațiilor de construcții, experții imobiliari anticipează menținearea prețului ridicat la apartamente, după ce anul trecut acestea au crescut exponențial și au ajuns în medie la 1000 de euro metrul pătrat pentru locuințele noi și de 800 de euro pentru apartamentele vechi.

Lagmar Impex este una dintre cele mai mari companii de construcții din Capitală. Aceasta dezvoltat numeroase proiecte imobilaire. În 2018 aceasta a fost acuzată că ar colabora cu compania de construcții – Sprint-Mega – a lui Veaceslav Untilă, la acea vreme președinte al Curții de Conturi. La rândul său, Viorel Godea negase acest lucru.

#constrcuctii #lagmar #imobil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Philip Morris International a prezentat Raportul Integrat pentru anul 2023 care demonstrează o creștere semnificativă pe segmentul produselor fără fum. În cadrul unei conferințe la Paris, vicepreședintele Comunicare Globală PMI, Tommaso Di Giovani, a declarat că, în 2023, veniturile companiei provenite din vânzarea produselor fără fum au constituit 36.4%. El a precizat că cea mai bună performanță a fost înregistrată pe 25 de piețe, unde ponderea produselor fără fum în venituri a depășit 50 la sută, scrie InfoMarket.

PMI estimează că la nivel mondial sunt aproximativ 33 de milioane de utilizatori adulți ai produselor lor fără fum, inclusiv 28,6 milioane de utilizatori de dispozitive de încălzire a tutunului. Produsele sunt disponibile pe 84 de piețe din întreaga lume.

Ungaria, Lituania, Portugalia, Grecia și Slovacia se disting ca având cele mai mari cote de piață pentru produsele fără fum. O cotă de piață înaltă a acestor produse sunt raportate, de asemenea, în Republica Cehă, Italia și România.

„Aceste rezultate demonstrează că ne aflăm pe drumul corect spre un viitor fără fum”, spune Tommaso Di Giovanni. „Majoritatea investițiilor noastre sunt concentrate în Europa, ceea ce arată importanța acestei regiuni pentru noi. Am început transformarea unităților noastre de producție din Europa, iar acum 7 dintre cele 11 fabrici specializate în producerea tutunului pentru încălzire se află în UE, cele mai mari investiții fiind în fabricile din Otopeni (România) și Bologna (Italia)”, a mai spus Tommaso Di Giovanni.

Acesta a declarat că, în ultimii ani, PMI a investit aproximativ $12,5 miliarde în dezvoltarea și cercetarea produselor fără fum, urmând obiectivul de a dezvolta alternative mai puțin nocive la fumatul tradițional.

Vorbind despre reglementare, Di Giovanni remarcă faptul că disponibilitatea produselor fără fum și accesul la informațiil despre acestea poate contribui la reducerea ratei fumatului. Un exemplu de politică eficientă este în Suedia, unde popularitatea snusului, un produs fără fum de uz oral, a transformat Suedia în țara cu cea mai mică incidență a cancerului pulmonar din Europa.

„Acolo unde produsele fără fum sunt interzise, iar țigările tradiționale domină piața, observăm mai puține schimbări pozitive în statisticile privind rata fumatului”, a conchis el. De exemplu, în Turcia, Olanda și Brazilia, unde vânzarea produselor fără fum este interzisă, rata fumatului a rămas practic neschimbată în ultimii ani.

În schimb, țările care asigură acces la alternative fundamentate științific, au înregistrat o scădere semnificativă a ratei fumatului. De exemplu, în Suedia, între 2014 și 2022, rata fumatului a scăzut cu 50%, în Noua Zeelandă cu 48%, în Japonia cu 33% și în Regatul Unit cu 29%.

„Acest lucru confirmă importanța inovațiilor și a unei reglementări echilibrate în atingerea obiectivelor de sănătate publică pentru reducerea fumatului”, subliniază Di Giovanni. El mai precizat că politica Suediei de a deveni o „țară fără fum” până în 2025 este un exemplu de strategie de succes în această direcție.

Vicepreședintele Comunicare Globală PMI a declarat că, având în vedere tendințele actuale, Philip Morris International continuă să-și dezvolte produsele fără fum, cu scopul de a oferi fumătorilor adulți o alternativă mai puțin nocivă.

Rezultatele din 2023 subliniază progresul companiei în implementarea strategiei de reducere a riscurilor asociate fumatului și confirmă angajamentul PMI către un viitor fără fum, ceea ce, într-un final, ar putea aduce schimbări semnificative în domeniul sănătății publice la nivel global.

#PMI #produse fara fum #raport