Mâna dreaptă a lui Putin: O ucraineancă, cea mai puternică femeie din Rusia

Pe măsură ce planul lui Vladimir Putin de a invada Ucraina a luat amploare în februarie 2022, el a convocat o întâlnire surpriză cu cei din cercul său restrâns. Președintele Rusiei i-a ascultat pe membrii Consiliului de securitate națională, iar mâna sa dreaptă, Valentina Marviyenko, un politician născut în Ucraina, a susținut cu tărie războiul împotriva țării sale de origine.

Singura persoană de sex feminin de la acea reuniune de la Moscova a fost o ucraineană care a devenit cea mai puternică femeie din Rusia de la împărăteasa Ecaterina cea Mare din anul 1762, care în prezent ocupă funcția de președinte al Consiliului Federației ruse, al treilea om în stat, potrivit RNZ.

Valentina Matviyenko a fost de acord cu planul lui Putin de invadare al Ucrainei. ”O catastrofă umanitară s-a desfășurat în fața ochilor noștri în centrul Europei”, a susținut ea fără dovezi.

Ea a făcut acuzații fără temei că un regim ”marionetă” conducea Ucraina, fiind responsabil pentru ”genocid” și cadavre misterioase arse la Odesa. Politiciana a afirmat că Occidentul ”încearcă să pună cele două națiuni frățești slave una împotriva celeilalte. Și a încheiat cu o cerere către Vladimir Putin: ”Cred că este timpul să luăm o decizie”.

Valentina Matviyenko s-a născut în 1949 la Shepetivka în Ucraina, la 240 de kilometri vest de Kiev, când țara făcea parte din Uniunea Sovietică. Dar decizia ei de a studia chimia la Leningrad (actualul Sankt Petersburg) i-a schimbat viața.

Apoi a pus-o în slujba lui Putin, care a ajutat-o să devină cea mai puternică femeie din Rusia din ultimii 260 de ani. Cariera ei a urcat vertiginos și a devenit cea mai tânără femeie deputată a URSS-ului și președinta Comitetului Sovietic Suprem al femeilor.

Valentina Matviyenko, ”un animal politic”

După prăbușirea Uniunii Sovietice, Matviyenko a candidat la funcția de guvernator al orașului Sankt Petersburg în 2003, cu sprijinul lui Putin. În cele din urmă, fata dintr-o zonă rurală din Ucraina, care a plecat la Sankt Petersburg pentru o viață mai bună, s-a trezit conducând un oraș vechi de peste 300 de ani, fondat de Petru cel Mare.
A stat 8 ani în funcția de guvernator, iar în 2011 a fost aleasă președinte al Consiliului Federației, senatul rusesc, urcând pe înălțimi neatinse de o rusoaică de la împărăteasa Ecaterina cea Mare din 1762.

”Cred că este un animal politic. Cred că nu este un secret pentru nimeni că este destul de periculos să fii un adversar al lui Putin, în timpul lungii sale domnii la putere”, a spus Sara Meger, profesor de științe politice la Universitatea Melbourne din Australia.

Ulterior, un grup de investigații condus de rivalul lui Vladimir Putin, Alexei Navalnîi, a spus că Matviyenko ar deține o vilă de lux pe coasta de est a Italiei, împreună cu familia sa.
”De unde ar putea un oficial rus să facă rost de bani pentru asta? Acesta este principalul secret al Rusiei lui Putin: dacă îl iubești pe Putin, banii vor curge asupra ta precum apa”, a spus investigatorul șef al grupului, Maria Pevchikh.

Valentina Matviyenko a supraviețuit ca femeie la cinci decenii de politică, într-una dintre cele mai haotice structuri de putere din lume, Rusia. Ea a învățat cum să se mențină în cercul interior de putere al lui Putin.

#Matvienko #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.