Mâncăm fasole de la alții! Moldova aproape că nu produce nimic

Republica Moldova se confruntă cu o dependență critică de importuri în sectorul comerțului cu fasole. În perioada iulie 2024 – iulie 2025, 98% din volumul total al comerțului extern cu fasole a fost acoperit prin importuri, în timp ce exporturile au reprezentat doar 2%, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija,

Volumul total al comerțului extern cu fasole a fost de 125.350 kg, cu o valoare de 2,4 milioane lei. Importurile au însumat 123.100 kg în valoare de peste 2,36 milioane lei, la un preț mediu de 19,2 lei/kg. Exporturile, derulate exclusiv către România, au fost simbolice: 2.250 kg, în valoare de 43.846 lei, la un preț mediu de 19,5 lei/kg – ușor mai ridicat decât media importurilor, ceea ce indică un potențial de competitivitate al producției interne.

Importurile sunt masiv concentrate în lunile august 2024 și ianuarie 2025, când s-au înregistrat vârfuri de 92.675 kg, respectiv 24.043 kg. Restul lunilor au înregistrat volume mici și relativ stabile, între 307 și 982 kg. Exporturile s-au produs exclusiv în februarie 2025, semn al unei activități comerciale ocazionale sau a capacității reduse de export.

Ucraina este principala sursă de aprovizionare cu fasole, acoperind 94% din importuri, cu un volum de 115.368 kg și o valoare de 2,29 milioane lei, la un preț mediu de 19,9 lei/kg. Pe locul doi se află SUA, cu 7.732 kg importate, la un preț mult mai redus – 9 lei/kg, ceea ce reflectă probabil diferențe în calitate sau tipuri de fasole.

Exporturile Moldovei au avut un singur destinatar: România. Toată cantitatea exportată a fost realizată de GORGAN SRL, companie care deține monopolul în acest segment.

Pe partea de import, piața este dominată de câteva companii: BALU COMPANY SRL este lider, cu 57% din totalul importurilor (69.868 kg, 1,4 milioane lei, preț mediu 20,2 lei/kg); urmează VINTAGE DISTRIBUTION SRL (23.000 kg, 421.000 lei) și ANTURAJ CATERING SRL (22.500 kg, 463.000 lei), care operează în segmentul premium, cu cel mai mare preț – 20,6 lei/kg.

Un caz aparte îl reprezintă organizația caritabilă Fundația Christian Aid Ministries, care a importat 7.732 kg de fasole la cel mai mic preț – 9 lei/kg, posibil prin livrări umanitare sau regimuri fiscale preferențiale.

Concluziile analizei subliniază o vulnerabilitate majoră a pieței moldovenești în fața șocurilor externe, având în vedere dependența covârșitoare de un singur furnizor (Ucraina) și lipsa unei capacități interne de export. În același timp, discrepanțele mari de preț (între 7 și 20,6 lei/kg la import) indică o varietate calitativă importantă în piață, dar și un spațiu larg pentru dezvoltarea standardelor proprii.

Economistul recomandă ca măsuri urgente: stimularea producției interne de fasole, prin politici de sprijin pentru agricultori, diversificarea surselor de import pentru reducerea riscurilor geopolitice și construirea unei infrastructuri moderne de procesare și export, care să permită accesul constant pe piețele externe.

În concluzie, Moldova ar trebui să adopte o strategie pe termen lung de substituire a importurilor și de consolidare a securității alimentare, prin investiții în producția locală, dezvoltarea capacităților de export și reducerea dependenței de parteneri externi unici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fasole #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România a ocupat locul 7 în Uniunea Europeană la producția de bere în anul 2024, cu un volum total de 1,53 miliarde de litri, potrivit datelor publicate de Eurostat. Deși se află într-o poziție fruntașă la nivel european, contribuind semnificativ la industria berii din regiune, doar o mică parte din această producție ajunge peste granițe. Exporturile au reprezentat mai puțin de 3,2% din total, semn că piața internă rămâne dominantă.

Conform datelor, România a exportat aproximativ 48,8 milioane de litri de bere, dintre care circa 22,9 milioane de litri au fost îmbuteliați în sticle, alți 22,9 milioane în recipiente sub 10 litri și aproape 2,9 milioane în recipiente mai mari de 10 litri. Restul producției a fost destinat consumului intern. Această realitate reflectă o industrie axată preponderent pe satisfacerea cererii locale, într-o piață caracterizată de dinamism și de schimbări constante în preferințele consumatorilor, scrie termene.ro.

Deși consumul per capita în România este în ușoară scădere față de deceniile anterioare, situându-se în jurul valorii de 80–90 litri/an/locuitor, cererea internă rămâne ridicată. Se observă o diversificare a gusturilor, tot mai mulți români optând pentru beri artizanale, nefiltrate, fără alcool sau cu arome. Aceste tendințe influențează direcțiile de producție și strategiile marilor jucători de pe piață.

România se află înaintea unor țări cu tradiție în consumul de bere, precum Austria, Danemarca, Ungaria, Grecia sau Suedia. Producția sa depășește chiar și cea a Țărilor de Jos, deși acestea din urmă sunt lideri europeni la export. La nivelul Uniunii Europene, în 2024 s-au produs în total 34,7 miliarde de litri de bere, dintre care 32,7 miliarde cu un conținut de alcool de peste 0,5% și 2 miliarde de litri de bere fără alcool sau cu un conținut redus. Producția de bere fără alcool a crescut semnificativ față de 2023, cu peste 11%, semn al unei tendințe europene clare de diversificare a consumului.

Germania a rămas liderul incontestabil al producției europene, cu 7,24 miliarde de litri, urmată de Spania, Belgia, Franța, Cehia și Italia. România, cu cei 1,53 miliarde de litri produși în 2024, se menține în prima treime a clasamentului și confirmă un rol important în peisajul berii europene, chiar dacă cu o prezență redusă pe piețele externe.