Marii producători de petrol îşi vor majora producţia cu 400.000 de barili pe zi, în martie

Grupul OPEC+ (compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători) a fost de acord să menţină creşterea moderată a producţiei de ţiţei în martie, pentru a stabiliza creşterea preţurilor pe piaţa petrolieră, transmit DPA şi Reuters.

Grupul a primit solicitări din partea SUA, a Indiei şi a altor state să pompeze mai mult, după ce economiile s-au redresat în urma pandemiei. Preţul barilului de petrol Brent a urcat miercuri cu 1%, depăşind 90 de dolari, pe fondul tensiunilor din Europa şi Orientul Mijlociu.

Dar grupul OPEC+ a decis să-şi menţină ţinta de a majora lunar producţia de ţiţei cu 400.000 de barili pe zi şi a apreciat că vina pentru creşterea preţurilor o poartă statele consumatoare care nu au asigurat investiţii adecvate în combustibilii fosili, în cursul tranziţiei lor la energia verde.

Mulţi analişti compară situaţia actuală cu criza din 2007-2008, când cotaţia barilului de ţiţei Brent a atins nivelul record de 147 de dolari, după ce OPEC a majorat semnificativ livrările pentru a face faţă cererii în creştere din China.

Preţurile ţiţeiului au crescut cu 50% anul trecut, pe fondul deficitului de cărbune şi gaze, iar tendinţa va continua şi anul acesta, conform aprecierilor analiştilor, iar lipsa capacităţilor de producţie şi investiţiile limitate din sector ar putea duce cotaţia barilului de ţiţei Brent peste nivelul de 100 de dolari.

Deşi varianta Omicron a coronavirusului a dus la creşterea semnificativă a numărului de cazuri de COVID-19, analiştii susţin că preţurile petrolului vor fi sprijinite de reticenţa multor guverne de a impune restricţii severe, de tipul celor care au afectat economia mondială în 2020.

OPEC+ relaxează gradual reducerile de producţie implementate în 2020, când cererea de petrol s-a prăbuşit. Totuşi, mulţi producători mici nu pot majora livrările şi alţii sunt îngrijoraţi că ar putea pompa prea mult ţiţei în cazul reducerii activităţii economice ca efect al pandemiei.

„Nu vrem să vedem o cotaţie a barilului de ţiţei Brent peste nivelul de 100 de dolari, lumea nu este pregătită pentru asta”, declara recent ministrul Petrolului din Oman, Mohammed Al Rumhi.

OPEC se aşteaptă în 2022 la o creştere a cererii globale de petrol cu 4,15 milioane de barili pe zi, până la 100,8 milioane bpd, peste nivelul din 2019.

Preţul barilului de petrol Brent, de referinţă în Europa, s-a apreciat în 2021 cu 52% şi a încheiat anul la 77,78 dolari, în timp ce preţul petrolului intermediar Texas a crescut cu 55%, la 75,21 dolari.

#baril #petrol #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.