Marile bănci centrale se pregătesc să ridice ratele dobânzilor la maxime ale ultimilor 15 ani

Principalele bănci centrale urmează să ridice ratele dobânzilor săptămâna aceasta la cele mai înalte niveluri de după criza financiară, stârnind anxietatea în rândul investitorilor, scrie Financial Times.

Preţurile obligaţiunilor au revenit rapid de la începutul anului deoarece pieţele pariază că ritmul creşterii dobânzii de politică monetară va încetini şi, în cazul Rezervei Federale din SUA (Fed), chiar se vor inversa.

„Cred că este doar o chestiune de trezire a pieţei la ceea ce este cu adevărat mediul macro, spre deosebire de ceea ce speră ei să fie”, a spus Monica Erickson, head of investment grade credit la DoubleLine Capital. „Va fi din nou extrem de dificil pentru Fed. . . reduceţi inflaţia la acel număr magic de 2% fără a ne pune într-o recesiune.”

Fed, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei vor avea şedinţe de politică monetară săptămâna aceasta. Investitorii se aşteaptă ca Fed să încetinească ritmul creşterii la 0,25 puncte procentuale, ridicând ratele la cel mai înalt nivel din septembrie 2007, de la începutul crizei financiare globale, scrie ZF.

Se preconizează că BoE şi BCE vor ridica ratele cu jumătate de punct procentual până la cele mai ridicate niveluri din toamna anului 2008, când Lehman Brothers a dat faliment.

Măsurile de piaţă ale inflaţiei sugerează că traderii se aşteaptă acum ca inflaţia să scadă în cele din urmă aproape de ţintele Fed şi BCE de 2%. Dar creşterea preţurilor rămâne încă de 6,5% în SUA şi 9,2% în zona euro. Inflaţia de bază – care omite costurile volatile pentru alimente şi energie – rămâne în continuare ridicată.

Consumatorii şi întreprinderile din majoritatea economiilor avansate se aşteaptă ca inflaţia să rămână mai mare decât ţintele băncilor centrale pe termen mediu, în ciuda scăderilor recente, arată sondajele.

„Aşteptările inflaţioniste pot fi o profeţie care se auto-împlineşte, deoarece aşteptările mai mari declanşează condiţiile inflaţioniste care sunt preconizate”, a declarat Nathan Sheets, economist şef la banca americană Citigroup. Preocuparea băncilor centrale a fost „a se asigura că aşteptările inflaţioniste nu cresc de aici”.

#criza financiara #dobanda #bănci #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.