Marile bănci centrale se pregătesc să ridice ratele dobânzilor la maxime ale ultimilor 15 ani

Principalele bănci centrale urmează să ridice ratele dobânzilor săptămâna aceasta la cele mai înalte niveluri de după criza financiară, stârnind anxietatea în rândul investitorilor, scrie Financial Times.

Preţurile obligaţiunilor au revenit rapid de la începutul anului deoarece pieţele pariază că ritmul creşterii dobânzii de politică monetară va încetini şi, în cazul Rezervei Federale din SUA (Fed), chiar se vor inversa.

„Cred că este doar o chestiune de trezire a pieţei la ceea ce este cu adevărat mediul macro, spre deosebire de ceea ce speră ei să fie”, a spus Monica Erickson, head of investment grade credit la DoubleLine Capital. „Va fi din nou extrem de dificil pentru Fed. . . reduceţi inflaţia la acel număr magic de 2% fără a ne pune într-o recesiune.”

Fed, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei vor avea şedinţe de politică monetară săptămâna aceasta. Investitorii se aşteaptă ca Fed să încetinească ritmul creşterii la 0,25 puncte procentuale, ridicând ratele la cel mai înalt nivel din septembrie 2007, de la începutul crizei financiare globale, scrie ZF.

Se preconizează că BoE şi BCE vor ridica ratele cu jumătate de punct procentual până la cele mai ridicate niveluri din toamna anului 2008, când Lehman Brothers a dat faliment.

Măsurile de piaţă ale inflaţiei sugerează că traderii se aşteaptă acum ca inflaţia să scadă în cele din urmă aproape de ţintele Fed şi BCE de 2%. Dar creşterea preţurilor rămâne încă de 6,5% în SUA şi 9,2% în zona euro. Inflaţia de bază – care omite costurile volatile pentru alimente şi energie – rămâne în continuare ridicată.

Consumatorii şi întreprinderile din majoritatea economiilor avansate se aşteaptă ca inflaţia să rămână mai mare decât ţintele băncilor centrale pe termen mediu, în ciuda scăderilor recente, arată sondajele.

„Aşteptările inflaţioniste pot fi o profeţie care se auto-împlineşte, deoarece aşteptările mai mari declanşează condiţiile inflaţioniste care sunt preconizate”, a declarat Nathan Sheets, economist şef la banca americană Citigroup. Preocuparea băncilor centrale a fost „a se asigura că aşteptările inflaţioniste nu cresc de aici”.

#criza financiara #dobanda #bănci #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”