Mariupol, ras de pe fața pământului de ruși. De ce orașul este de o importanță strategică vitală pentru Moscova

Rusia consideră că sudul Ucrainei este vital pentru succesul invaziei sale și a asediat mai multe orașe din sud și a capturat centrala nucleară Zaporizhzhia, cea mai mare din Europa.

Operațiunea din sud a fost lansată din peninsula Crimeea, care a fost anexată de Rusia în 2014 și care găzduiește o prezență militară rusă considerabilă.

Trupele rusești se deplasează în Ucraina din Crimeea, răspândindu-se spre est, către Mariupol, și spre vest, către Odesa, amenințând să taie accesul maritim al Ucrainei, ceea ce ar provoca daune economice uriașe țării.

Dacă Mariupol cade, ar oferi Rusiei controlul asupra unuia dintre cele mai mari porturi din Ucraina și ar crea un coridor terestru între Crimeea și regiunile separatiste susținute de Rusia, Lugansk și Donețk.

Conectarea Crimeei cu Rusia continentală prin intermediul zonelor controlate de rebeli ar face mult mai ușor pentru Rusia să transfere bunuri și persoane către și dinspre Crimeea. Rusia își dorește acest lucru încă din 2014, când a început conflictul din estul Ucrainei.

În prezent, peninsula este conectată la partea continentală a Rusiei doar printr-un singur pod, construit cu mari cheltuieli din partea Moscovei după anexarea rusă asupra Crimeei.

Există, de asemenea, un context istoric pentru invazia Rusiei în sudul Ucrainei. Regiunea care se întinde de la Odesa, în sud, până la Lugansk, în est, a fost cucerită de Imperiul Rus în secolul al XVIII-lea, după o serie de războaie cu Imperiul Otoman. A devenit cunoscută sub numele de Novorossiya, sau Noua Rusie.

În timpul Uniunii Sovietice, cea mai mare parte a Novorossiei a făcut parte din Republica Socialistă Sovietică Ucraineană, care s-a transformat ulterior în Ucraina de astăzi.

În 2014, după anexarea Crimeei, președintele rus Vladimir Putin a afirmat că, deși Rusia a pierdut teritoriul Novorossiei din diverse motive, populația sa a rămas acolo.

Revendicarea istorică a Rusiei asupra teritoriului ucrainean a fost o temă frecventă pentru președintele Putin în perioada premergătoare invaziei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Mariupol. asediat #Moscova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.