Mariupol, ras de pe fața pământului de ruși. De ce orașul este de o importanță strategică vitală pentru Moscova

Rusia consideră că sudul Ucrainei este vital pentru succesul invaziei sale și a asediat mai multe orașe din sud și a capturat centrala nucleară Zaporizhzhia, cea mai mare din Europa.

Operațiunea din sud a fost lansată din peninsula Crimeea, care a fost anexată de Rusia în 2014 și care găzduiește o prezență militară rusă considerabilă.

Trupele rusești se deplasează în Ucraina din Crimeea, răspândindu-se spre est, către Mariupol, și spre vest, către Odesa, amenințând să taie accesul maritim al Ucrainei, ceea ce ar provoca daune economice uriașe țării.

Dacă Mariupol cade, ar oferi Rusiei controlul asupra unuia dintre cele mai mari porturi din Ucraina și ar crea un coridor terestru între Crimeea și regiunile separatiste susținute de Rusia, Lugansk și Donețk.

Conectarea Crimeei cu Rusia continentală prin intermediul zonelor controlate de rebeli ar face mult mai ușor pentru Rusia să transfere bunuri și persoane către și dinspre Crimeea. Rusia își dorește acest lucru încă din 2014, când a început conflictul din estul Ucrainei.

În prezent, peninsula este conectată la partea continentală a Rusiei doar printr-un singur pod, construit cu mari cheltuieli din partea Moscovei după anexarea rusă asupra Crimeei.

Există, de asemenea, un context istoric pentru invazia Rusiei în sudul Ucrainei. Regiunea care se întinde de la Odesa, în sud, până la Lugansk, în est, a fost cucerită de Imperiul Rus în secolul al XVIII-lea, după o serie de războaie cu Imperiul Otoman. A devenit cunoscută sub numele de Novorossiya, sau Noua Rusie.

În timpul Uniunii Sovietice, cea mai mare parte a Novorossiei a făcut parte din Republica Socialistă Sovietică Ucraineană, care s-a transformat ulterior în Ucraina de astăzi.

În 2014, după anexarea Crimeei, președintele rus Vladimir Putin a afirmat că, deși Rusia a pierdut teritoriul Novorossiei din diverse motive, populația sa a rămas acolo.

Revendicarea istorică a Rusiei asupra teritoriului ucrainean a fost o temă frecventă pentru președintele Putin în perioada premergătoare invaziei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Mariupol. asediat #Moscova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.