Mark Tkaciuk: Singura modalitate de soliționare a blocajului politic în care se află Moldova este presiunea străzii

Liderul Partidului Acțiunii Comune – Congresul Civic, Mark Tkaciuk, spune că singura modalitate de soliționare a blocajului politic în care se află Republica Moldova este presiunea străzii. Potrivit fostului deputat comunist, oamenii trebuie scoși organizat la protest pentru a cere dizolvarea Parlamentului și anunțarea datei alegerilor anticipate. De asemenea, Tkaciuk spune că formațiunea sa va paticipa la următorul scrutin electoral.

Potrivit lui Mark Tkaciuk, organizarea protestelor masive pentru a cere dizolvarea Parlamentului reprezintă modalitatea democratică, prin respectarea voinței poporului, de soluționare a crizei politice în care se află Republica Moldova, scrie IPN.

„Oamenii trebuie scoși în stradă în mod organizat, dacă nu va exista organizare, totul se va transforma în „7 aprilie”. Dacă vrem cu adevărat să schimbăm ceva, trebuie să înțelegem că fără participarea activă a cetățenilor, nu va fi posibil. Oamenii trebuie scoși în stradă pentru a cere dizolvarea Parlamentului”, a spus Mark Tkaciuk în cadrul emisiunii „Politica Nataliei Morari” de la TV8.

Fostul consilier prezidențial se arată convis că în următoarea legislatură nu va mai accede Partidul Democrat și toate grupurile desprinse din această formațiune. În plus, potrivit lui Tkaciuk următorul Parlament va avea mai multă legitimitate decât actualul.

„Următorul Parlament va fi fără Partidul Democrat, fără toate derivatele PDM, tot acest gunoi politic nu va mai exista în următorul Legislativ. Următorul parlament va fi, cu siguranță, mai principial. Elemente de genul pungilor cu bani, șantaj și presiune vor fi mai puține”, a mai spus Mark Tkaciuk.

Liderul Partidului Acțiunii Comune – Congresul civic spune că formațiunea sa se pregătește acum pentru a participa la toate exercițiile electorale care vor urma.

„Congresul Civic va participa la toate alegerile, începând cu alegerile din Găgăuzia. Mergem la luptă” a spus Mark Tkaciuk.

Anterior, Comisia Electorală Centrală a menționat că dacă va fi decisă organizarea alegerilor parlamentare anticipate, pentru buna desfășurare a scrutinului vor fi necesare 120 de milioane de lei. Prim-ministrul interimar, Aureliu Ciocoi, a menționt că, dacă nu va exista un Guvern plenipotențiar care să asigure alocarea fondurilor în legea bugetului de stat pentru anul 2021, bani pentru organizarea scrutinului vor fi luați din Fondul de Rezervă.

#Mark Tkaciuk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul încasează anual aproximativ 4.000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Practica se menține încă din 2015, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu din cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit expertului, situația echivalează, în esență, cu o deturnare a banilor destinați drumurilor. „Dacă șoferii plătesc taxe pentru drumuri, iar guvernul folosește acești bani în alte scopuri, vorbim despre o lipsă gravă de respect față de destinația acestor fonduri”, a subliniat Ioniță, care a menționat că de aproape zece ani sumele achitate pentru infrastructura rutieră nu ajung integral la drumuri.

Economistul explică faptul că pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei, iar din această sumă autoritățile încearcă să finanțeze și investiții, ceea ce face inevitabilă degradarea infrastructurii.

Datele oficiale arată că anual sunt construiți aproximativ 15 kilometri de drumuri noi și reparați circa 300–400 de kilometri, însă în același timp se degradează alte câteva sute de kilometri de trasee vechi. În trecut au existat ani în care lungimea totală a drumurilor chiar scădea, deoarece unele tronsoane deveneau impracticabile și erau radiate din evidență.
Republica Moldova dispune de aproximativ 3.000 km de drumuri naționale și 7.000 km de drumuri locale, la care se adaugă circa 15.000 km de străzi locale și aproximativ 40.000 km de drumuri neamenajate, în special în mediul rural. În același timp, municipiul Chișinău administrează una dintre cele mai extinse rețele de drumuri și străzi din țară, comparabilă cu cea gestionată la nivel central, însă din aproximativ 700 de milioane de lei alocate anual pentru drumuri capitala primește doar circa 200 de milioane de lei, suma fiind repartizată pe cap de locuitor.

În aceste condiții, Primăria Chișinău este nevoită să redirecționeze bani din alte domenii către infrastructura rutieră. Ioniță a amintit că majorarea tarifului la transportul public a avut drept scop reducerea subvențiilor, care altfel ar fi ajuns la aproape un miliard de lei anual. Costurile proiectelor rutiere rămân ridicate, iar lărgirea străzii Albișoara, de exemplu, a costat aproximativ 120 de milioane de lei.

Potrivit economistului, singura perioadă în care finanțarea drumurilor a fost relativ adecvată a fost în anii 2013–2014, când circa 80% din banii colectați de la șoferi au fost direcționați către infrastructura rutieră, conform legii adoptate în 2012.

În concluzie, din cei 35 de ani de independență, drumurile din Republica Moldova au beneficiat de finanțare aproape completă doar doi ani, restul perioadei fiind marcată de subfinanțare cronică și degradare continuă a infrastructurii.