Măsuri mai blânde pentru șoferi: Amenzile vor fi înlocuite de avertismente pentru unele încălcări

Șoferii care vor comite încălcări ale regulamentului de circulație care nu au un impact semnificativ asupra ordinii și securității publice vor fi sancționați doar cu avertismente, în loc de amenzi, conform unui proiect de lege recent propus. Această măsură se aplică pentru încălcări care nu pun în pericol grav traficul sau siguranța publică, iar șoferii vor beneficia de un tratament mai blând, cu condiția să nu fi fost sancționați pentru fapte similare în ultimul an și să fi achitat toate amenzile anterioare.

Printre încălcările care vor putea fi sancționate doar cu avertismente se numără: defecțiuni la dispozitivele de iluminare sau semnalizare, conducerea unui vehicul cu numărul de înmatriculare indescifrabil sau amplasat incorect, nerespectarea normelor privind iluminatul pe timp de noapte sau în condiții de vizibilitate redusă, precum și neconectarea farurilor corespunzătoare în timpul zilei.

Conform autorităților, scopul acestei măsuri este de a reduce presiunea financiară asupra șoferilor care comit încălcări minore, dar și de a încuraja respectarea normelor de circulație. Totodată, se urmărește descurajarea comportamentului neglijent în trafic fără a crea un sistem punitiv excesiv.

Proiectul de lege va fi dezbătut în perioada următoare, iar, dacă va fi adoptat, noile reglementări vor intra în vigoare în scurt timp.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#amenzi #soferi #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În 2024, Republica Moldova a înregistrat cel mai mic nivel de producție a laptelui din ultimele șapte decenii și jumătate, arată analiza expertului economic Veaceslav Ioniță, prezentată vineri, 16 mai, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată de IDIS „Viitorul”.

„Asistăm la un proces de dispariție a producției de lapte în gospodăriile populației. Fermele de bovine încep să își revină, dar nu pot compensa ritmul accelerat cu care moldovenii renunță la vacile de lapte. În consecință, Moldova a devenit dependentă de importuri”, a declarat Ioniță.

Potrivit datelor prezentate de economist, producția de lapte a scăzut de la: 1,5 milioane tone în 1990, la 232,9 mii tone în 2024, adică nivelul anilor 1950. Această scădere reflectă, în principal, retragerea gospodăriilor casnice din activitatea de creștere a vacilor, în timp ce fermele specializate reușesc doar parțial să compenseze pierderile.

Numărul total de vaci pentru lapte s-a redus de la 453 mii capete în 1985, la 63,1 mii capete în 2025, dintre care doar 10,5 mii se află în ferme, restul în gospodăriile individuale.

În 2024, 45% din valoarea pieței lactatelor este formată din produse de import, în creștere față de 18% în 2015. Dacă în acel an, din totalul de 2,6 miliarde lei, doar 500 milioane reprezentau importuri, în 2024 s-a ajuns la 5,7 miliarde lei, dintre care 2,5 miliarde lei – importuri, iar 3,2 miliarde lei – produse locale.

„Mai mult de jumătate din banii pe care îi cheltuim pe lactate se duc pe produse din import, dacă includem și adaosurile comerciale”, susține Veaceslav Ioniță.

Comparativ cu 2015, importurile de produse lactate au crescut de peste cinci ori în 2015: 26,9 milioane USD, în 2024: 141,3 milioane USD. Iar defalcările la 86,5 mil. USD – unt, brânzeturi și cașcaval, 31 mil. USD – lapte și smântână, 23,7 mil. USD – iaurt, chefir și alte produse fermentate
Peste 54% din aceste produse provin din Ucraina, restul din Polonia, Germania, Belarus, Italia și alte țări.

Consumul de cașcaval a crescut de la 0,4 kg/persoană/an în 2000, la 6,1 kg/persoană/an în 2024.
Totuși, Republica Moldova consumă cel mai puțin cașcaval pe cap de locuitor din Europa, unde media UE este de 20 kg/an/persoană.

În 2024, din cele 14,7 mii tone de cașcaval consumate, doar 3 mii tone au fost produse local, restul – importate.

„Avem o creștere rapidă a consumului de produse lactate, dar în loc ca această cerere să fie satisfăcută de producția locală, este acoperită aproape exclusiv din importuri”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.