Melinda Gates de România: Alexandra Dines, soţia celui mai bogat român, își dorește „creşterea nivelului educaţional”

Alexandra Dines, soţia lui Daniel Dines, cel mai bogat român şi unul dintre fondatorii companiei Uipath, este preşedintele boardului UiPath Foundation, organizaţie care şi-a publicat astăzi raportul de activitate pentru anul 2020, scrie Ziarul Financiar.

”Dintotdeauna motivaţia mea a fost aceea de a participa activ la bunăstarea şi creşterea societăţii româneşti. Am avut intenţia de a construi şcoli şi spitale, de a creşte nivelul educaţional din România. Orice organizaţie care vrea să ajute este curajoasă deoarece operează într-un sistem legal care se autosabotează”, a declarat, într-un raport, Alexandra Dines, preşedintele boardului UiPath Foundation, fundaţie creată de cel mai valoros start-up din IT pornit din România.

Licenţiată în design şi arte aplicate a Universitatea Tibiscus din Timişoara, Alexandra Dines face, de 11 ani, activitatea de freelancing în domeniul graphic design. Ea a lucrat în graphic design pentru companiile Deskover (companie precursoare a UiPath), UiPathşi Honeywell, potrivit profilului său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn.

Din decembrie 2018 este preşedintele consiliului de administraţie al UiPath Foundation, organizaţie care susţine copiii din medii vulnerabile ”să-şi atingă potenţialul şi să se dezvolte alături de comunităţile lor, prin accesul egal la educaţie şi prin dezvoltarea competenţelor secolului al 21-lea”.

”Din 2019 până în prezent, UiPath Foundation a susţinut peste 25.000 de copii care provin din familii vulnerabile din România şi India să aibă acces la educaţie de calitate şi peste 3.000 de profesori din România care au beneficiat de activităţi de formare care vizează îmbunătăţirea competenţelor digitale, a leadership-ului în şcolile vulnerabile, precum şi a competenţelor secolului al XXI-lea. Aproximativ 12.450 de copii au participat la activităţi educaţionale derulate în 6 comunităţi din România şi India şi peste 15.000 de ore au fost petrecute, în 2020, la meditaţiile la limba română, matematică şi limba engleză de copiii înscrişi în Future Acceleration Program în România. copiilor din comunităţile vulnerabile.”, se arată în comunicatul transmis de UiPath Foundation.

UiPathFoundation a fost fondată de compania UiPathîn ianuarie 2019. Potrivit datelor publicate în bilanţul de la Ministerul de Finanţe, fundaţia a avut venituri de 23,2 milioane de lei în 2020 şi un număr mediu de 10 angajaţi.

UiPath Foundation este condusă operaţional, din funcţia de director executiv, de Raluca Negulescu-Balaci, care ocupă acest rol de la finalul anului 2018.

Soţul Alexandrei Dines, Daniel Dines, este a devenit cel mai bogat român odată cu listarea UiPath la Bursa de la New York. În prezent, UiPath are o capitalizare de piaţă de peste 35 de miliarde de dolari.

#alexandra dines #educatie #Melinda gates #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.