Merele din Moldova ar ajunge doar la un mic dejun pentru copii din India Bolea: Nu putem vinde nici ceea ce producem

Ministrul Agriculturii Vladimir Bolea susține că Republica Moldova produce anual 150 mii de tone mere. „Or noi nici respectiva cantitate nu o putem vinde”.

Potrivit ministrului, în anul 1991 cifra de afaceri din agricultură era de 17 miliarde de ruble sau echivalentul a 34 de miliarde de dolari. „În prezent, cifra de afaceri este mult mai mică. De exemplu, în anul 1991se recoltau 500 milioane de tone de mere. Iar în prezent sunt produce 150 mii de tone de mere și nici pe aceste nu le putem vinde, deoarece economia țării este foarte slabă”.

„Cantitatea de mere pe care o produce Republica Moldova ar ajunge doar la micul dejun pentru copii din India. Problema e că noi nu putem livra cantități stabile pentru că sunt sute de producători. Dacă împărțim cele 150 mii de tone la 300 de producători vom înțelege că niciodată nu vom putea cuceri nicio piață pentru că nu avem cantități. Deși la calitate”, a punctat Bolea.

Autoritățile încearcă să ajungă pe noi piețe după embargoul Federației Ruse impus producătorilor moldoveni. Autoritățile mizează pe piața din Egipt, care însă potrivit autoritățile au taxe care ajung și la 50% din valoarea fructelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #mere #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.