Merele din Moldova ar ajunge doar la un mic dejun pentru copii din India Bolea: Nu putem vinde nici ceea ce producem

Ministrul Agriculturii Vladimir Bolea susține că Republica Moldova produce anual 150 mii de tone mere. „Or noi nici respectiva cantitate nu o putem vinde”.

Potrivit ministrului, în anul 1991 cifra de afaceri din agricultură era de 17 miliarde de ruble sau echivalentul a 34 de miliarde de dolari. „În prezent, cifra de afaceri este mult mai mică. De exemplu, în anul 1991se recoltau 500 milioane de tone de mere. Iar în prezent sunt produce 150 mii de tone de mere și nici pe aceste nu le putem vinde, deoarece economia țării este foarte slabă”.

„Cantitatea de mere pe care o produce Republica Moldova ar ajunge doar la micul dejun pentru copii din India. Problema e că noi nu putem livra cantități stabile pentru că sunt sute de producători. Dacă împărțim cele 150 mii de tone la 300 de producători vom înțelege că niciodată nu vom putea cuceri nicio piață pentru că nu avem cantități. Deși la calitate”, a punctat Bolea.

Autoritățile încearcă să ajungă pe noi piețe după embargoul Federației Ruse impus producătorilor moldoveni. Autoritățile mizează pe piața din Egipt, care însă potrivit autoritățile au taxe care ajung și la 50% din valoarea fructelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #mere #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.