Merele din Moldova ar ajunge doar la un mic dejun pentru copii din India Bolea: Nu putem vinde nici ceea ce producem

Ministrul Agriculturii Vladimir Bolea susține că Republica Moldova produce anual 150 mii de tone mere. „Or noi nici respectiva cantitate nu o putem vinde”.

Potrivit ministrului, în anul 1991 cifra de afaceri din agricultură era de 17 miliarde de ruble sau echivalentul a 34 de miliarde de dolari. „În prezent, cifra de afaceri este mult mai mică. De exemplu, în anul 1991se recoltau 500 milioane de tone de mere. Iar în prezent sunt produce 150 mii de tone de mere și nici pe aceste nu le putem vinde, deoarece economia țării este foarte slabă”.

„Cantitatea de mere pe care o produce Republica Moldova ar ajunge doar la micul dejun pentru copii din India. Problema e că noi nu putem livra cantități stabile pentru că sunt sute de producători. Dacă împărțim cele 150 mii de tone la 300 de producători vom înțelege că niciodată nu vom putea cuceri nicio piață pentru că nu avem cantități. Deși la calitate”, a punctat Bolea.

Autoritățile încearcă să ajungă pe noi piețe după embargoul Federației Ruse impus producătorilor moldoveni. Autoritățile mizează pe piața din Egipt, care însă potrivit autoritățile au taxe care ajung și la 50% din valoarea fructelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #mere #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.