Miliardarii din crypto îşi fac loc printre cei mai bogaţi oameni din lume

Changpeng Zhao, CEO-ul platformei de exchange pentru criptomonede Binance, a ajuns la o avere de 96 de miliarde de dolari, ceea ce îl transformă în al 11-lea cel mai bogat om din lume, potrivit celor mai noi estimări realizate de Bloomberg Billionaires, citat de Ziarul Financiar.

Luni, Bloomberg a calculat averea netă a lui Zhao la 96 de miliarde de dolari. Astfel, el l-a depăşit pe Mukesh Ambani, CEO-ul conglomeratului indian Reliance Industries, şi se situează chiar după Larry Elisson, cofondator al Oracle, care are o avere estimată la 107 de miliarde de dolari.

Bloomberg notează că estimările sale sunt bazate pe participaţia lui Zhao în Binance. Publicaţia americană scrie că Binance a generat venituri de 20 de miliarde de dolari în 2021, iar Zhao deţine 90% din acţiunile companiei.

Averea totală a lui Changpeng Zhao ar putea fi chiar mai mare de 96 de miliarde de dolari în contextul în care Bloomberg nu a luat în calcul deţinerile personale ale lui Zhao în criptomonede. Fortune scrie că dacă aceste deţineri ar fi luate în calcul averea CEO-ului Binance s-ar putea apropia de cele ale lui Bill Gates sau Mark Zuckerberg.

Zhao nu a comentat public cu privire la dimensiunea portofoliului personal, însă a declarat pentru Associated Press în luna noiembrie că deţinerile personale de crypto formează cea mai mare parte a averii sale.

#crypto #miliardari #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.