Miliardarii lumii își vând o parte din imperiile construite. Mark Zuckerberg și Jeff Bezos, decizii misterioase

Jeff Bezos și Mark Zuckerberg, vânzări de acțiuni pe bandă rulantă

Jeff Bezos, al treilea cel mai bogat om după Bernard Arnault de la Louis Vuitton și Elon Musk, a vândut acțiuni Amazon în valoare de 8,5 miliarde de dolari. Tranzacțiile au avut loc doar în această lună.

În același timp, Mark Zuckerberg, al patrulea cel mai bogat om din lume, a vândut aproximativ 1,4 milioane de acțiuni Meta. Acestea se ridicau la valoarea de 638 de milioane de dolari.

Jamie Dimon, președinte și CEO al J.P. Morgan, a vândut 150 de milioane de dolari săptămâna trecută. Aceasta a fost prima sa tranzacție cu numerar, de la preluarea conducerii băncii. În câteva zile, Leon Black de la Apollo Global Management a efectuat și el prima vânzare. Acesta a renunțat la 172,8 milioane de dolari în firma pe care o conduce de 34 de ani.

Familia Walton de la Walmart a vândut 1,5 miliarde de dolari într-o săptămână, aducând totalul încasărilor din vânzări la 2,3 miliarde de dolari din decembrie.

Având în vedere că tranzacțiile au avut loc în doar câteva săptămâni, deciziile miliardarilor au stârnit controverse. Experții spun că vânzările ar putea fi rezultatul alegerilor care se apropie.

„Dacă analizați ce se întâmplă cu politica noastră în următorul an sau așa ceva, lucrurile stau destul de bine acum – piețele sunt în creștere. ”, a declarat consultantul în finanțe Alan Johnson pentru Fortune la sfârșitul lunii trecute.

De asemenea, reprezentanții Johnson Associates, companie cu sediul în Manhattan, au sugerat, de asemenea, că vânzările ar putea avea legătură cu alegerile din toamnă.

„ Cu politica noastră și tot ce se întâmplă la nivel geopolitic, poate că nu va fi la fel de bine peste un an sau doi”, a recunoscut el.

Jeff Bezos, Mark Zuckerberg, decizii controversate

Bezos a vândut 50 de milioane de acțiuni din Amazon în doar nouă zile, tranzacția aducându-i aproximativ 8,5 miliarde de dolari. Totodată, Zuckerberg a vândut aproape 1,8 milioane de acțiuni Meta pentru peste 400 de milioane de dolari. Totuși, unii experți spun că vânzările au fost efectuate în conformitate cu planurile de tranzacționare anunțate cu luni înainte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a intrat în 2025 într-o etapă de schimbare, cu mai mulți furnizori și traderi activi și cu prime semne de liberalizare, însă rămâne puternic concentrată și dominată de furnizorii cu obligații de serviciu public, arată raportul ANRE de monitorizare a pieței pentru anul 2025.

Potrivit ANRE, în 2025 au fost înregistrați 1 titular de licență la transport, 18 la distribuție, 35 la furnizare (inclusiv doi furnizori cu obligație de serviciu public), 5 la vânzarea gazelor comprimate pentru vehicule și 6 la trading. În același timp, au fost retrase licențele de furnizare pentru S.A. „Moldovagaz” și ÎCS „Nord Gaz Sîngerei” SRL, iar pentru a asigura continuitatea livrărilor, ANRE a impus S.A. „Energocom” obligația de serviciu public începând cu 1 septembrie 2025 pentru toți consumatorii finali deserviți anterior de cei doi furnizori.

Raportul arată că importul de gaze naturale în 2025 a fost asigurat de 8 furnizori și 2 traderi, iar piața angro a devenit mai atractivă, inclusiv pentru traderi. La 31 decembrie 2025 erau licențiați 6 traderi, dintre care doi, „MET Furnizare” SRL și „NPGEM” SRL, au raportat primele tranzacții pe piața angro. Activitatea a fost reflectată și pe platforma de tranzacționare BRM Est, unde în 2025 au fost înregistrate 639 tranzacții, majoritatea pe piața SPOT, iar cantitatea totală tranzacționată a constituit 846.879 MWh, cu un preț mediu ponderat de 877,460 lei/MWh.

Cantitatea totală de gaze naturale importate în 2025 a ajuns la 960,3 milioane m³, cu 5,8% mai mult decât în 2024. Cea mai mare lună de import a fost februarie 2025, cu 190,276 milioane m³. Structura importurilor a fost dominată de S.A. „Energocom”, care a acoperit 87,54% din importuri, restul volumelor fiind distribuite între mai mulți furnizori și traderi, fiecare cu cote mult mai mici.

În paralel, ANRE descrie deschiderea treptată a pieței și calendarul de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea reglementată, în contextul obligației de serviciu public. Conform datelor raportate, la 1 ianuarie 2026, 269 de consumatori au trecut la prețuri negociate, dintre care 146 noncasnici și 123 casnici, iar restricția pentru consumatorii noncasnici mari urmează să se aplice din 1 aprilie 2026.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată în 2025 de 13 furnizori. ANRE notează că furnizorii cu obligație de serviciu public au cumulat o cotă de piață de 89,89%, ceea ce menține piața puternic concentrată. Indicele Herfindahl–Hirschman pentru 2025 a constituit 8.093, nivel calificat drept extrem de ridicat, deși pe termen mai lung ANRE indică o descreștere față de 2022 cu 15,2%, pe fondul migrării treptate a unor consumatori și al intrării unor furnizori noi.

Datele arată și o creștere moderată a consumului total de gaze naturale în 2025. Cantitatea furnizată consumatorilor finali a ajuns la 905,667 milioane m³, cu circa 2% peste nivelul din 2024. Consumatorii casnici au crescut cu aproximativ 3%, iar consumul industrial cu circa 4%, în timp ce sectorul bugetar și categoria „alți consumatori” au înregistrat scăderi ușoare.

Un detaliu important din raport este evoluția prețului mediu de achiziție al gazelor pentru furnizorii cu obligație de serviciu public. În 2025, acesta a coborât de la 10.891 lei/1000 m³ în ianuarie la 8.145 lei/1000 m³ în decembrie, iar media anuală de procurare a fost de 9.756 lei/1000 m³. În același timp, prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13.412 lei/1000 m³.

ANRE mai consemnează o premieră pentru sector: obligativitatea constituirii stocurilor strategice de gaze. Pentru perioada rece a anului 2025 a fost stabilită o cantitate de 145,374 milioane m³, iar la 31 decembrie 2025 autoritatea a constatat că toți furnizorii obligați au realizat integral stocarea. Regulatorul subliniază că această măsură reduce riscurile de aprovizionare iarna și poate atenua eventuale șocuri de preț pe piața regională.