Miliardarii lumii își vând o parte din imperiile construite. Mark Zuckerberg și Jeff Bezos, decizii misterioase

Jeff Bezos și Mark Zuckerberg, vânzări de acțiuni pe bandă rulantă

Jeff Bezos, al treilea cel mai bogat om după Bernard Arnault de la Louis Vuitton și Elon Musk, a vândut acțiuni Amazon în valoare de 8,5 miliarde de dolari. Tranzacțiile au avut loc doar în această lună.

În același timp, Mark Zuckerberg, al patrulea cel mai bogat om din lume, a vândut aproximativ 1,4 milioane de acțiuni Meta. Acestea se ridicau la valoarea de 638 de milioane de dolari.

Jamie Dimon, președinte și CEO al J.P. Morgan, a vândut 150 de milioane de dolari săptămâna trecută. Aceasta a fost prima sa tranzacție cu numerar, de la preluarea conducerii băncii. În câteva zile, Leon Black de la Apollo Global Management a efectuat și el prima vânzare. Acesta a renunțat la 172,8 milioane de dolari în firma pe care o conduce de 34 de ani.

Familia Walton de la Walmart a vândut 1,5 miliarde de dolari într-o săptămână, aducând totalul încasărilor din vânzări la 2,3 miliarde de dolari din decembrie.

Având în vedere că tranzacțiile au avut loc în doar câteva săptămâni, deciziile miliardarilor au stârnit controverse. Experții spun că vânzările ar putea fi rezultatul alegerilor care se apropie.

„Dacă analizați ce se întâmplă cu politica noastră în următorul an sau așa ceva, lucrurile stau destul de bine acum – piețele sunt în creștere. ”, a declarat consultantul în finanțe Alan Johnson pentru Fortune la sfârșitul lunii trecute.

De asemenea, reprezentanții Johnson Associates, companie cu sediul în Manhattan, au sugerat, de asemenea, că vânzările ar putea avea legătură cu alegerile din toamnă.

„ Cu politica noastră și tot ce se întâmplă la nivel geopolitic, poate că nu va fi la fel de bine peste un an sau doi”, a recunoscut el.

Jeff Bezos, Mark Zuckerberg, decizii controversate

Bezos a vândut 50 de milioane de acțiuni din Amazon în doar nouă zile, tranzacția aducându-i aproximativ 8,5 miliarde de dolari. Totodată, Zuckerberg a vândut aproape 1,8 milioane de acțiuni Meta pentru peste 400 de milioane de dolari. Totuși, unii experți spun că vânzările au fost efectuate în conformitate cu planurile de tranzacționare anunțate cu luni înainte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Sezonul agricol 2025/26 a început cu tensiuni pe piața oleaginoaselor, după ce recolta de floarea-soarelui a scăzut în Ucraina și Uniunea Europeană, principalele regiuni producătoare din bazinul Mării Negre. Potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija, declinul de producție a dus la un dezechilibru global și la scumpiri accentuate ale semințelor și uleiului de floarea-soarelui.

În Ucraina, recolta de floarea-soarelui din 2025 s-a redus la 7,8–8 milioane de tone, cu aproape două milioane mai puțin decât anul trecut, când au fost strânse circa 9,5 milioane tone. Și în Uniunea Europeană, producția a fost sub așteptări – 8,5 milioane tone, a treia cea mai mică din ultimii zece ani. „Aceste pierderi de recoltă au strâns balanța globală a oleaginoaselor și au alimentat așteptările de deficit pe piață”, explică Rija.

Pe fondul acestor scăderi, prețurile internaționale au crescut brusc, sprijinite și de scumpirea petrolului Brent, care a revenit la peste 66 dolari/baril, după impunerea sancțiunilor SUA asupra companiilor ruse Rosneft și Lukoil. Costurile de procesare mai mari și interesul pentru biocombustibili au făcut ca uleiurile vegetale să devină tot mai căutate.

În Republica Moldova, campania de achiziții a început sub semnul efervescenței. Pentru prima dată, prețurile au pornit direct de la 10 lei/kg, față de 7–8 lei/kg la începutul sezonului trecut. Cererea ridicată a procesatorilor a împins cotațiile la 10,85 lei/kg în sudul țării (Giurgiulești) și 10,30 lei/kg în nord. La început de noiembrie, prețurile se mențin ridicate, între 10,10 și 10,85 lei/kg, în funcție de regiune. Totuși, de la sfârșitul lunii octombrie, piața s-a calmat ușor, după ce marii cumpărători turci și-au redus temporar prezența. Turcia – care rămâne principalul importator de semințe moldovenești – a redus taxele de import la floarea-soarelui de la 20% la 12%, iar la uleiul brut de la 36% la 30%, măsuri ce vor fi complet eliminate în 2026. „Corecția temporară nu schimbă tendința generală: oferta globală rămâne limitată, iar cererea solidă. Prețurile la floarea-soarelui se vor menține ferme”, estimează Iurie Rija.

Piața porumbului are o evoluție contrastantă. În timp ce în Brazilia producția record a crescut disponibilitatea globală, Europa de Sud-Est a fost afectată de secetă. În Bulgaria, recolta este la minimul ultimilor 16 ani – doar 1,5 milioane tone. În Republica Moldova, situația este mai bună, dar complicată: ploile abundente din septembrie-octombrie au întârziat recoltatul și au ridicat nivelul de umiditate al boabelor. „Campania este lentă, iar mulți fermieri au preferat să semene grâul de toamnă înainte de a strânge porumbul”, arată Rija. Prețurile actuale la poarta fermei sunt de 3,10–3,20 lei/kg, iar la export (FOB Giurgiulești) de 215–217 USD/tonă, cu o posibilă scădere spre 210 USD/tonă în decembrie, odată cu finalizarea recoltării.

Recoltele bogate din Rusia (84 milioane tone) și UE au generat o ofertă confortabilă pe piața globală a grâului, menținând prețurile moderate. În Moldova, după o recoltă bună, grâul se vinde la 3,0–3,5 lei/kg, echivalentul a circa 200 USD/tonă FOB Giurgiulești, similar cotațiilor din porturile românești și ucrainene. Pe fondul cererii sezoniere, Rija anticipează o ușoară creștere a prețurilor în iarnă, spre 3,5–3,7 lei/kg, odată cu refacerea stocurilor pentru consum intern și export.

Producția de orz din 2025 s-a menținut aproape identică cu cea a anului trecut, iar prețurile s-au dovedit surprinzător de stabile: între 3,20 și 3,50 lei/kg pe piața internă, respectiv 3,70 lei/kg la Giurgiulești. Volumul redus disponibil pentru export limitează fluctuațiile. „Piața orzului a devenit una de nișă – liniștită, dar profitabilă. Într-un an cu atâtea extreme, stabilitatea ei e aproape o excepție”, conchide economistul Iurie Rija.