Miliardarii lumii își vând o parte din imperiile construite. Mark Zuckerberg și Jeff Bezos, decizii misterioase

Jeff Bezos și Mark Zuckerberg, vânzări de acțiuni pe bandă rulantă

Jeff Bezos, al treilea cel mai bogat om după Bernard Arnault de la Louis Vuitton și Elon Musk, a vândut acțiuni Amazon în valoare de 8,5 miliarde de dolari. Tranzacțiile au avut loc doar în această lună.

În același timp, Mark Zuckerberg, al patrulea cel mai bogat om din lume, a vândut aproximativ 1,4 milioane de acțiuni Meta. Acestea se ridicau la valoarea de 638 de milioane de dolari.

Jamie Dimon, președinte și CEO al J.P. Morgan, a vândut 150 de milioane de dolari săptămâna trecută. Aceasta a fost prima sa tranzacție cu numerar, de la preluarea conducerii băncii. În câteva zile, Leon Black de la Apollo Global Management a efectuat și el prima vânzare. Acesta a renunțat la 172,8 milioane de dolari în firma pe care o conduce de 34 de ani.

Familia Walton de la Walmart a vândut 1,5 miliarde de dolari într-o săptămână, aducând totalul încasărilor din vânzări la 2,3 miliarde de dolari din decembrie.

Având în vedere că tranzacțiile au avut loc în doar câteva săptămâni, deciziile miliardarilor au stârnit controverse. Experții spun că vânzările ar putea fi rezultatul alegerilor care se apropie.

„Dacă analizați ce se întâmplă cu politica noastră în următorul an sau așa ceva, lucrurile stau destul de bine acum – piețele sunt în creștere. ”, a declarat consultantul în finanțe Alan Johnson pentru Fortune la sfârșitul lunii trecute.

De asemenea, reprezentanții Johnson Associates, companie cu sediul în Manhattan, au sugerat, de asemenea, că vânzările ar putea avea legătură cu alegerile din toamnă.

„ Cu politica noastră și tot ce se întâmplă la nivel geopolitic, poate că nu va fi la fel de bine peste un an sau doi”, a recunoscut el.

Jeff Bezos, Mark Zuckerberg, decizii controversate

Bezos a vândut 50 de milioane de acțiuni din Amazon în doar nouă zile, tranzacția aducându-i aproximativ 8,5 miliarde de dolari. Totodată, Zuckerberg a vândut aproape 1,8 milioane de acțiuni Meta pentru peste 400 de milioane de dolari. Totuși, unii experți spun că vânzările au fost efectuate în conformitate cu planurile de tranzacționare anunțate cu luni înainte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.