Milionarii din aviație, la cuțite! FLYONE vs SkyUp: Nu și-au plătit zborurile

Compania aeriană FLYONE, aflată sub controlul fostului ministru al Justiției Vladimir Cebotari, a anunțat suspendarea tuturor zborurilor charter operate în parteneriat cu compania ucraineană SkyUp. Motivul invocat este neîndeplinirea obligațiilor contractuale privind plățile din partea partenerului.

Potrivit unui comunicat oficial, decizia a fost luată după ce SkyUp nu a respectat termenii financiari stabiliți, ceea ce a dus deja la primele efecte directe asupra pasagerilor. Astfel, zborul charter programat pentru astăzi către Sharm El-Sheikh a fost anulat, lăsând turiștii fără opțiuni și vacanțele – în aer.

„Până la sfârșitul sezonului de iarnă, SkyUp nu va mai efectua zboruri charter în baza contractului cu FLYONE”, au precizat reprezentanții companiei moldovenești.

SkyUp Airlines este o companie fondată în 2016 la Kiev, de soții Tatiana și Yuri Alba, prin intermediul firmei ACS-Ukraine LLC. Ei dețin și cunoscutul tour-operator Join Up. După izbucnirea războiului din Ucraina, SkyUp și-a reconfigurat modelul de afaceri, închiriindu-și avioanele în regim „wet lease” către alte linii aeriene. Printre partenerii temporari ai SkyUp s-au numărat Wizz Air, SmartWings, Freebird Airlines, Tailwind Airlines și Corendon Airlines. În doar un an, compania a reușit să opereze 7.713 rute în colaborare cu 10 operatori internaționali.

Deocamdată, SkyUp nu a oferit un punct de vedere oficial privind acuzațiile de neplată și suspendarea contractului de către FLYONE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#skyup #flyone #avioane

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.