Ministerul Energiei din România, despre comunicatul șters cu ″atacul Rusiei asupra Moldovei”: Informații greșite

Ministerul Energiei din România a emis o declarație oficială cu privire la comunicatul său anterior, care a fost publicat și ulterior șters de pe site-ul său oficial. Acest comunicat, care sugera că ministrul Energiei al Republicii Moldova, Victor Parlicov, ar fi transmis informații cu privire la presupuse intenții ale Federației Ruse de a ataca sau îngreuna activitățile din sectorul energetic al Republicii Moldova, a fost denunțat ca fiind “incorect și neautorizat”.

Ministerul Energiei din România a explicat că textul publicat a fost rezultatul unei “regretabile erori umane” și că nu conținea informații provenite direct de la persoanele implicate în întâlnirea bilaterală dintre miniștrii Energiei din România și Republica Moldova. Acesta a subliniat că conținutul documentului nu a fost conform cu discuția reală dintre miniștri.

″Ministerul Energiei face precizarea că, dintr-o regretabilă eroare, a fost publicat pe site-ul ministerului un text care nu conținea informații de la persoanele care au participat în mod direct la întâlnirea bilaterală între miniștrii Energiei din România și Republica Moldova. Documentul în cauză a fost publicat dintr-o eroare umană și nu conține informații conforme cu conținutul discuției. În ceea ce privește publicarea unui text neautorizat și incorect pe site-ul Ministerului Energiei, conducerea ministerului va lua măsurile disciplinare necesare pentru ca o asemenea situație să nu se mai repete, iar presa să primească informații verificate și autorizate″, se arată în mesajul instituției.

În ceea ce privește publicarea unui astfel de text neautorizat și incorect pe site-ul Ministerului Energiei, conducerea ministerului a declarat că va lua “măsurile disciplinare necesare” pentru a preveni repetarea unei astfel de situații și pentru a asigura că presa primește informații verificate și autorizate în viitor.

În discuția din 11 septembrie dintre ministrul Energiei din România, Sebastian-Ioan Burduja, și Ministrul Energiei din Republica Moldova, Victor Parlicov, s-au abordat subiecte legate de asigurarea aprovizionării cu energie electrică și gaze în timpul sezonului rece, indiferent de circumstanțele externe sau meteorologice. De asemenea, au fost discutate progresele în vederea integrării piețelor energetice și realizarea interconectărilor transfrontaliere.

Ministerul Energiei din România a subliniat că siguranța energetică a Republicii Moldova este o prioritate esențială și că România este pregătită să sprijine Republica Moldova în furnizarea de energie sigură și accesibilă pentru cetățeni și companii. Această declarație are scopul de a corecta informațiile incorecte și de a restabili încrederea în comunicările oficiale din domeniul energetic dintre cele două țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#minister #Energie #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.