Ministerul Energiei din România, despre comunicatul șters cu ″atacul Rusiei asupra Moldovei”: Informații greșite

Ministerul Energiei din România a emis o declarație oficială cu privire la comunicatul său anterior, care a fost publicat și ulterior șters de pe site-ul său oficial. Acest comunicat, care sugera că ministrul Energiei al Republicii Moldova, Victor Parlicov, ar fi transmis informații cu privire la presupuse intenții ale Federației Ruse de a ataca sau îngreuna activitățile din sectorul energetic al Republicii Moldova, a fost denunțat ca fiind „incorect și neautorizat”.

Ministerul Energiei din România a explicat că textul publicat a fost rezultatul unei „regretabile erori umane” și că nu conținea informații provenite direct de la persoanele implicate în întâlnirea bilaterală dintre miniștrii Energiei din România și Republica Moldova. Acesta a subliniat că conținutul documentului nu a fost conform cu discuția reală dintre miniștri.

″Ministerul Energiei face precizarea că, dintr-o regretabilă eroare, a fost publicat pe site-ul ministerului un text care nu conținea informații de la persoanele care au participat în mod direct la întâlnirea bilaterală între miniștrii Energiei din România și Republica Moldova. Documentul în cauză a fost publicat dintr-o eroare umană și nu conține informații conforme cu conținutul discuției. În ceea ce privește publicarea unui text neautorizat și incorect pe site-ul Ministerului Energiei, conducerea ministerului va lua măsurile disciplinare necesare pentru ca o asemenea situație să nu se mai repete, iar presa să primească informații verificate și autorizate″, se arată în mesajul instituției.

În ceea ce privește publicarea unui astfel de text neautorizat și incorect pe site-ul Ministerului Energiei, conducerea ministerului a declarat că va lua „măsurile disciplinare necesare” pentru a preveni repetarea unei astfel de situații și pentru a asigura că presa primește informații verificate și autorizate în viitor.

În discuția din 11 septembrie dintre ministrul Energiei din România, Sebastian-Ioan Burduja, și Ministrul Energiei din Republica Moldova, Victor Parlicov, s-au abordat subiecte legate de asigurarea aprovizionării cu energie electrică și gaze în timpul sezonului rece, indiferent de circumstanțele externe sau meteorologice. De asemenea, au fost discutate progresele în vederea integrării piețelor energetice și realizarea interconectărilor transfrontaliere.

Ministerul Energiei din România a subliniat că siguranța energetică a Republicii Moldova este o prioritate esențială și că România este pregătită să sprijine Republica Moldova în furnizarea de energie sigură și accesibilă pentru cetățeni și companii. Această declarație are scopul de a corecta informațiile incorecte și de a restabili încrederea în comunicările oficiale din domeniul energetic dintre cele două țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#minister #Energie #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.