Ministerul Sănătății propune excluderea limitei de nicotină în țigările electronice

Guvernul a aprobat astăzi în ședință mai multe modificări la Legea privind controlul tutunului. Documentul înaintat de Ministerul Sănătății prevede excluderea limitei de nicotină în ţigaretele electronice şi flacoanele de reumplere, scrie Infotag.

În propunerile Ministerului Sănătății se propune abrogarea articolul privind cantitatea de nicotină să nu depășească 2 mg per unitate de țigaretă electronică.

Anterior, această normă a fost introdusă în Lege prin votul deputaților în 2021. Atunci oficialii au aprobat și scăderea cantității de nicotină în lichidul pentru țigaretele electronice. Astfel, se restabilesc reglementările aprobate în anul 2015 pentru cantitatea de nicotină – 20 mg per 1 ml de lichid. Această prevedere corespunde Convenției-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, reglementarea concentrației de nicotină în țigări electronice are drept scop reducerea atractivitatea acestora și daunele aduse populației. În special, țigările electronice de unică folosință care permit inhalarea a concentrației mare de nicotină crează dependență sporită în rândul generației tinere.

Proiectul de lege aprobat astăzi în Guvern mai prevede interzicerea pliculețelor cu nicotină, deși acest produs este permis și comercializat pe piețele europene.

Totodată, Ministerul Sănătății s-a răzgândit și a exclus terasele cafenelelor și cluburilor de noapte din lista locurilor publice unde urmează să fie interzis fumatul. Aceasta după ce reprezentanții HoReCa au criticat proiectul și s-au arătat indignați că nu au fost invitați pentru a participa la consultări publice.

În același timp din 31 mai 2025 se propune introducerea reglementărilor pentru protecția împotriva expunerii la fumul de tutun şi la aerosolul de produs din tutun sau de produs conex se propun, concomitent cu contravențiile pentru încălcarea acestora. În document, însă, nu este stipulat cum se va măsura concentrația de fum în aer.

#proiect de lege #Ministerul Sanatatii #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.