Ministrul Parlicov dezvăluie secretele unirii Republicii Moldova cu România

Invitat la emisiunea „Puterea știrilor” de la PSnews de la București, ministrul Energiei, Victor Parlicov a vorbit despre unirea Republicii Moldova cu România și în ce condiții va avea loc.

„Unirea se va produce prin integrarea în UE a Republicii Moldova când hotarele, care există la moment: de infrastructură, de vamă, vor dispărea în experiența de zi cu zi a oamenilor. După ce se va produce acest lucru, unirea politică și administrativă va fi mult mai ușoară”, a precizat Parlicov.

Potrivit ministrului, în prezent e necesară focusarea pe ștergerea hotarelor între oameni.

„Să aducem colaborarea între autorități să facem parte dintr-un spațiu comun. E vorba de transporturi, telecomunicații, energie și după asta subiectul unirii politice la București și Chișinău va avea o cu totul altă nuanță”, a punctat ministrul Energiei.

Parlicov a vorbit și despre un memorandum semnat la București care prevede construcția linei de înaltă tensiune Bălți – Suceava, colaborarea Energocom cu Nuclearelectrica pentru achiziția energiei electrice, dar și colaborarea în domeniul gazelor.

„Vrem să instalăm și un transformator la Ștefan Vodă pentru a securiza aprovizionarea cu energie electrică a Republicii Moldova atunci când energia vine din România. „Acest lucru este necesar pentru a evita șantajul din partea Federaței Ruse prin intermediul Transnistriei”, a punctat Parlicov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parlicov #Energie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marile porturi europene sunt copleșite de un val de marfă care blochează rutele comerciale și provoacă întârzieri majore în lanțurile de aprovizionare, atrag atenția companiile de transport și logistică. Cauzele? Politicile tarifare imprevizibile ale fostului președinte american Donald Trump, care au reconfigurat fluxurile globale de comerț, și nivelul extrem de scăzut al apelor fluviului Rin, care limitează capacitatea de încărcare a barjelor, scrie Financial Times.

„Toate huburile mari sunt supraaglomerate”, avertizează Caesar Luikenaar, director general al WEC Lines, companie de transport maritim din Olanda. Cele mai afectate sunt porturile Rotterdam, Anvers și Hamburg, unde întârzierile se întind pe zile întregi, atât pentru nave maritime, cât și pentru transportul pe apă intern.

Potrivit operatorului german Contargo, barjele așteaptă în medie 66 de ore pentru încărcare în Anvers și 77 de ore în Rotterdam – dublu față de timpii normali. La Anvers, navele maritime ajung cu 3–5 zile întârziere, ceea ce blochează lanțul întreg până la consumatorul final.

Albert van Ommen, directorul grupului Euro-Rijn, spune că situația este comparabilă cu haosul din timpul pandemiei: „Este cel mai grav blocaj de la criza Covid încoace”.

Creșterea cu peste 7% a volumelor de containere venite din Asia către Europa, pe fondul tarifelor ridicate impuse de SUA, a accentuat colapsul operațional. „Europa a început să absoarbă o parte importantă din marfa care altădată era destinată pieței americane”, a explicat Casper Ellerbaek, director în cadrul DHL Germania.

La toate acestea se adaugă dezorganizarea produsă de ruperea alianței dintre Maersk și MSC, cele mai mari linii maritime din lume, care a condus la reconfigurări de rute și terminale, amplificând haosul.

Operatorii portuari, inclusiv giganții ECT și DP World, admit că traficul este „foarte intens” și că sunt în curs de angajări masive și investiții în echipamente, dar avertizează că problema nu va fi rezolvată curând.

„Aceasta nu este o situație care se va rezolva rapid. Poate dura ani până când investițiile în capacitate vor acoperi cererea”, a declarat Luikenaar.

Portul Anvers-Bruges, prin autoritatea sa publică, recunoaște o „congestie prelungită și accentuată”, dar susține că sistemele funcționează în limitele planificate. Totuși, în spatele acestor „limite” se ascund întârzieri majore și clienți care așteaptă marfa cu zilele sau chiar săptămânile.