Moldova arde sub soare! Economistul Rija cere un fond agricol anti-secetă de 12 milioane de euro

12 Nov. 2025, 09:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2025, 09:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Economistul Iurie Rija avertizează că Republica Moldova se confruntă cu un risc agricol sistemic, determinat în special de secetele frecvente și severe din ultimii ani, care au transformat hazardul climatic într-o amenințare structurală la adresa economiei naționale. „Într-o economie agricolă structural vulnerabilă, precum Republica Moldova, riscul agricol – în special cel climatic – este un risc sistemic național”, subliniază expertul.

Între anii 2007 și 2024, Moldova a traversat o succesiune de secete devastatoare: în 2007, producția de porumb și floarea-soarelui s-a prăbușit cu 50%; în 2012, pierderile economice au depășit 3 miliarde de lei; în 2015, producțiile de grâu și orz au scăzut cu 30–40%; în 2020, pierderile la grâu și porumb au fost de peste 70%; iar în perioada 2022–2024, alternanța dintre ploi torențiale și secetă a provocat eroziune masivă a solului și stres hidric pentru culturi. „Seceta nu mai este un accident meteorologic, ci o tendință climatică cu impact economic cumulativ asupra securității alimentare și stabilității macroeconomice”, avertizează Rija.

În prezent, Republica Moldova produce anual circa 950.000 tone grâu, 1 milion tone porumb, 700.000 tone floarea-soarelui, 100.000 tone orz, 40.000 tone soia și 150.000 tone rapiță, cu o valoare totală de aproximativ 700 milioane de euro. Acest volum susține peste 6.500 de fermieri și un lanț valoric complex care implică importatori, procesatori, transportatori, comercianți, bănci și exportatori. Prin urmare, riscul agricol nu mai este un risc individual, ci unul sistemic, iar acoperirea lui trebuie să devină o responsabilitate colectivă.

Pentru a contracara acest risc, economistul propune crearea Fondului Mutual Național pentru Asigurarea Riscurilor Agricole, un mecanism de autoasigurare colectivă cu participarea tuturor actorilor din lanțul agroalimentar și cofinanțare de stat. Fondul ar funcționa pe principiul solidarității economice: fiecare actor contribuie proporțional cu beneficiul său din stabilitatea sistemului agricol. Fermierii ar achita 0,5% din valoarea producției, importatorii de inputuri 0,2% din cifra de afaceri, procesatorii 0,15%, exportatorii 0,1%, transportatorii 0,05%, băncile și companiile de leasing 0,1%, iar statul ar contribui cu o sumă egală cu totalul privat.

Prin acest mecanism, s-ar forma anual un fond de circa 10–12 milioane de euro, capabil să despăgubească până la 200.000 de hectare afectate de secetă, cu plăți de 60–80 euro pe hectar. Rija propune ca sistemul să utilizeze indicatori obiectivi – precum SPI (Standardized Precipitation Index), NDVI (Indice de Vegetație Normalizat) și evapotranspirația – și să declanșeze despăgubiri automate atunci când pragurile critice sunt depășite, eliminând necesitatea constatărilor manuale. O poliță agricolă mutuală ar costa între 4 și 6% din valoarea producției, din care statul ar subvenționa jumătate prin AIPA.

Implementarea unui asemenea fond ar aduce beneficii întregii economii. Fermierii ar avea protecție financiară și acces mai ușor la credite, băncile ar reduce riscul de neperformanță a creditelor, procesatorii ar beneficia de fluxuri stabile de materii prime, iar statul ar evita cheltuielile ad-hoc pentru despăgubiri. În același timp, piața internă ar deveni mai stabilă, cu prețuri mai echilibrate la pâine, ulei și alte produse alimentare.

Modelul include și o componentă de solidaritate cu consumatorii finali, prin contribuții simbolice incluse în prețul produselor: 0,02 lei pentru o pâine, 0,05 lei pentru un litru de ulei sau 0,03 lei pentru un kilogram de carne ori brânză. Astfel, fără impact semnificativ asupra prețurilor, se pot colecta suplimentar 1–1,5 milioane de euro anual.

„Fondul mutual agricol este scutul economic al Republicii Moldova împotriva secetei, construit prin solidaritate, știință actuarială și responsabilitate comună”, conchi de Iurie Rija. Potrivit lui, acest mecanism ar ancora agricultura Moldovei într-o politică europeană de reziliență climatică, transformând vulnerabilitatea în stabilitate economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Iun. 2026, 17:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Iun. 2026, 17:12 // Actual //  Ursu Victor

Agenția de Investiții a lansat apelul de aplicare pentru programul BRIDGE Export, un instrument financiar destinat susținerii strategiilor sectoriale de export și promovării produselor moldovenești pe piețele internaționale.

Programul este adresat asociațiilor de afaceri și oferă cofinanțare de până la 60% din costurile eligibile ale proiectelor. Valoarea finanțării poate varia între 100.000 și 2 milioane de lei pentru fiecare proiect aprobat.

Potrivit Agenției de Investiții, inițiativa are drept scop creșterea vizibilității internaționale a companiilor moldovenești și identificarea de noi oportunități comerciale pe piețele externe.

Pentru a fi eligibile, organizațiile aplicante trebuie să fie asociații obștești de profil înregistrate legal, iar proiectele propuse să includă cel puțin trei întreprinderi participante. Totodată, fiecare companie implicată trebuie să aibă o activitate de minimum doi ani.

Programul va finanța o gamă largă de activități orientate spre export, inclusiv participarea la expoziții internaționale și misiuni economice, realizarea studiilor de piață, campanii de promovare și marketing, activități de relații publice în mediul digital, precum și servicii de consultanță pentru exportatori.

Termenul-limită pentru depunerea dosarelor este 10 iulie 2026.

Prin lansarea programului BRIDGE Export, Agenția de Investiții își propune să stimuleze competitivitatea producătorilor autohtoni și să faciliteze extinderea afacerilor moldovenești pe piețele externe.