Moldova, blocată la coada sărăciei. Venitul pe cap de locuitor este de cinci ori mai mic decât în Vest

Republica Moldova continuă să se afle printre țările cu cele mai mici venituri naționale pe cap de locuitor la nivel global, potrivit datelor pentru anul 2024 publicate de World Inequality, exprimate în euro la paritatea puterii de cumpărare (PPP). Venitul mediu anual pe cap de locuitor în Republica Moldova este estimat la aproximativ 9.100 de euro, un nivel de aproape patru ori mai mic decât media Uniunii Europene și de peste cinci ori sub cel al Statelor Unite.

Datele comparative arată că, deși Moldova a înregistrat o creștere constantă a veniturilor în ultimele două decenii, decalajul față de economiile dezvoltate rămâne semnificativ. Spre comparație, venitul mediu pe cap de locuitor depășește 36.000 de euro în Franța și Marea Britanie, 40.000 de euro în Germania și ajunge la peste 47.000 de euro în SUA. Chiar și media globală, calculată în termeni PPP, este de circa 13.600 de euro, cu aproximativ 50% mai mare decât nivelul Republicii Moldova.

În regiune, Republica Moldova rămâne în urma majorității statelor din Europa Centrală și de Est, fiind depășită clar de țări precum România, Polonia sau statele baltice, care au reușit să accelereze convergența economică după aderarea la Uniunea Europeană.

Evoluția veniturilor indică faptul că principala vulnerabilitate a economiei moldovenești rămâne productivitatea scăzută a muncii, ponderea mare a activităților cu valoare adăugată redusă și dependența de sectoare volatile, precum agricultura. În absența unor investiții masive în infrastructură, industrie, energie și capital uman, ritmul de recuperare a decalajelor riscă să rămână lent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inegalitate #saracie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marile companii din domeniul plăților și tehnologiei accelerează dezvoltarea infrastructurii pentru o nouă formă de comerț digital, în care agenți de inteligență artificială pot căuta produse, compara prețuri și finaliza achiziții în numele consumatorilor. Potrivit CNBC, acest model, denumit „agentic commerce”, este văzut ca următoarea mare transformare a comerțului global și ar putea deveni realitate la scară largă în 2026.

Visa și Mastercard anunță că lucrează de peste un an la sisteme care să permită agenților AI să efectueze plăți directe, fără intervenția utilizatorului în momentul tranzacției. Primele programe-pilot sunt deja testate, iar oficialii celor două companii susțin că tehnologia ar putea schimba fundamental modul în care oamenii cumpără online, depășind chiar impactul platformelor clasice de e-commerce.

În practică, agenții AI ar urma să primească instrucțiuni precise de la utilizatori, să analizeze automat ofertele disponibile pe piață și să aleagă cea mai bună opțiune, folosind date de plată deja autorizate. Exemplele frecvente includ rezervări de zboruri sau vacanțe, dar și achiziții automate declanșate atunci când prețul unui produs scade sub un anumit prag.

Pentru a susține acest tip de comerț, companiile de plăți dezvoltă cadre speciale de securitate și autentificare a tranzacțiilor inițiate de agenți AI. În paralel, colaborările dintre giganții plăților și dezvoltatorii de inteligență artificială, inclusiv OpenAI, se intensifică, iar platforme precum ChatGPT sau Gemini sunt văzute drept canale-cheie pentru aceste tranzacții.

Totuși, tranziția ridică și provocări majore. Comercianții se tem de presiuni suplimentare asupra prețurilor și de pierderea relației directe cu clienții, iar industria discută deja soluții privind responsabilitatea în caz de erori și gestionarea disputelor. În pofida acestor riscuri, liderii din sector consideră agentic commerce inevitabil, invocând avantajele pentru consumatori, precum economisirea timpului și automatizarea deciziilor de cumpărare.