Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa de Est. Rezultatele Analizei comune de țară a ONU

Analiza comună de țară a ONU pentru Republica Moldova (ACȚ ONU) este o analiză detaliată a dezvoltării socio-economice și a contextului politic al țării împreună cu provocările critice și cauzele problemei. Analiza va fi ca bază pentru viitorul cadru de cooperare și programele de lucru anuale comune ale Echipei de Țară a Organizației Națiunilor Unite (EȚONU).

Potrivit rezultatelor „Analiza comună de țară a ONU pentru Moldova”, țara noastră este una dintre cele mai sărace țări din Europa de Est , de asemenea, Moldova se află și în topul țărilor cu o populație care se micșorează cel mai rapid din lume, înregistrând o pierdere de 1,8% anual.

Scenariul mediu de prognozare prevede o descreștere a populației până la mai puțin de 2,4 milioane către anul 2035. Deși inegalitatea a scăzut în ultimii ani, transferurile sociale reprezintă încă o pondere semnificativă din venitul gospodăriilor. Fluxul mare de migranți moldoveni a dus la o dependență substanțială de remitențe pentru economia Moldovei, aflându-se în primele 10 țări cele mai dependente de remitențe din lume.

În perioada pre-Covid-19, venitul celor mai sărace gospodării s-a majorat cu 38%, în mare parte din remitențe și asistență socială.

În localitățile rurale ponderea celor săraci este de trei ori mai mare, rata find de 31,6%, iar în regiunile rurale este de 10,6%. În rândul copiilor rata este de 34,7% în mediul rural și 9,4% în mediul urban.

„Națiunile Unite este unul din partenerii de dezvoltare cheie ai Moldovei, Guvernul apreciind înalt rolul și contribuția Echipei de Țară ONU în avansarea țării privind agenda sa de dezvoltare. Analiza Comună de Țară va ajuta autoritățile din Moldova să prioritizeze deciziile strategice și să se angajeze în crearea politicilor bazate pe evidențe.” a menționat Gheorghe Leuca, secretatul de stat al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova.

Potrivit analizei, persoanele defavorizate și vulnerabile, sunt adesea lăsate în urmă, nu sunt suficient de bine captate de datele oficiale și sunt invizibile în ceea ce privește elaborarea politicilor și programelor.

În regiune rata de ocupare a forței de muncă este scăzută, iar piața muncii se caracterizează printr-o discriminare substanțială bazată pe gen și vârstă.

Decalajul salarial între femei și bărbați este de 14%, dar în unele sectoare, cum ar fi finanțele, acesta ajunge la 38%.

Ocuparea persoanelor cu dizabilități este de două ori mai joasă decât pentru populația generală, pe când 36% din persoanele ce trăiesc cu HIV sunt șomere.

ACȚ ONU a fost elaborată împreună cu 23 de agenții, fonduri și programe ale Organizației Națiunilor Unite, cu conducerea și coordonarea Oficiului Coordonatorului Rezident ONU din Moldova. Organizația Națiunilor Unite lucrează în Moldova în baza principiului de a nu lăsa pe nimeni în urmă. Cercetarea de birou a fost completată de un proces consultativ cu organizațiile societății civile, care au oferit informații despre principalele provocări cu care se confruntă grupurile defavorizate și vulnerabile. În plus, analiza integrează date din peste 25 de evaluări de impact al COVID-19, efectuate de EȚONU în 2020.

#saracie #Europa #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ultima tranșă de finanțare din programul cu Fondul Monetar Internațional (FMI) nu a mai fost acordată Republicii Moldova după demiterea fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Declarația a fost făcută de economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Contransens” a publicației ZIUA.

Întârzierea reformelor de guvernanță și anticorupție din Republica Moldova pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a garanta că banii publici sunt cheltuiți corect, a punctat Ioniță.

Potrivit acestuia, partenerii externi au atras în repetate rânduri atenția asupra problemelor de transparență și control al cheltuielilor publice.

„La voi, cheltuielile… noi nu putem garanta că banul public este cheltuit corect”, a spus Ioniță, menționând că lipsa unor mecanisme eficiente de verificare creează suspiciuni privind modul în care sunt utilizate resursele bugetare.

Economistul a dat drept exemplu proiectele de infrastructură, unde, potrivit lui, apar frecvent dubii legate de calitatea lucrărilor executate.

„Ați văzut știrea asta cu asfaltul: trebuie să fie 14 centimetri, dar pun șapte. Nu mai vorbesc de calitate și așa mai departe”, a afirmat el.

Veaceslav Ioniță susține că problema nu este doar modul în care sunt cheltuiți banii publici, ci și faptul că instituțiile statului nu dispun de suficiente instrumente pentru a demonstra că aceste cheltuieli sunt verificate eficient.

Economistul a făcut referire și la reacțiile partenerilor externi, inclusiv ale Fondului Monetar Internațional (FMI), care, potrivit lui, au subliniat că lipsa unor mecanisme solide de control al finanțelor publice reprezintă un risc atunci când este vorba de acordarea de împrumuturi.

În acest context, Ioniță a invocat și conceptul de „datorie odioasă”, utilizat în dreptul internațional, care se referă la situațiile în care o guvernare contractează împrumuturi contrar intereselor populației, iar ulterior aceste datorii pot fi contestate.

„Există cazuri în practica internațională când statele au demonstrat că datoriile contractate de guverne corupte au fost împotriva voinței cetățenilor și împotriva intereselor naționale”, a explicat economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, partenerii externi sunt atenți la modul în care sunt gestionate finanțele publice și la existența unor instituții independente capabile să verifice utilizarea banilor publici.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.