Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa de Est. Rezultatele Analizei comune de țară a ONU

29 Mart. 2021, 13:59
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
29 Mart. 2021, 13:59 // Actual //  MD Bani

Analiza comună de țară a ONU pentru Republica Moldova (ACȚ ONU) este o analiză detaliată a dezvoltării socio-economice și a contextului politic al țării împreună cu provocările critice și cauzele problemei. Analiza va fi ca bază pentru viitorul cadru de cooperare și programele de lucru anuale comune ale Echipei de Țară a Organizației Națiunilor Unite (EȚONU).

Potrivit rezultatelor „Analiza comună de țară a ONU pentru Moldova”, țara noastră este una dintre cele mai sărace țări din Europa de Est , de asemenea, Moldova se află și în topul țărilor cu o populație care se micșorează cel mai rapid din lume, înregistrând o pierdere de 1,8% anual.

Scenariul mediu de prognozare prevede o descreștere a populației până la mai puțin de 2,4 milioane către anul 2035. Deși inegalitatea a scăzut în ultimii ani, transferurile sociale reprezintă încă o pondere semnificativă din venitul gospodăriilor. Fluxul mare de migranți moldoveni a dus la o dependență substanțială de remitențe pentru economia Moldovei, aflându-se în primele 10 țări cele mai dependente de remitențe din lume.

În perioada pre-Covid-19, venitul celor mai sărace gospodării s-a majorat cu 38%, în mare parte din remitențe și asistență socială.

În localitățile rurale ponderea celor săraci este de trei ori mai mare, rata find de 31,6%, iar în regiunile rurale este de 10,6%.  În rândul copiilor rata este de 34,7% în mediul rural și  9,4% în mediul urban. ​

„Națiunile Unite este unul din partenerii de dezvoltare cheie ai Moldovei, Guvernul apreciind înalt rolul și contribuția Echipei de Țară ONU în avansarea țării privind agenda sa de dezvoltare. Analiza Comună de Țară va ajuta autoritățile din Moldova să prioritizeze deciziile strategice și să se angajeze în crearea politicilor bazate pe evidențe.” a menționat Gheorghe Leuca, secretatul de stat al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova.

Potrivit analizei, persoanele defavorizate și vulnerabile, sunt adesea lăsate în urmă, nu sunt suficient de bine captate de datele oficiale și sunt invizibile în ceea ce privește elaborarea politicilor și programelor.

În regiune rata de ocupare a forței de muncă este scăzută, iar piața muncii se caracterizează printr-o discriminare substanțială bazată pe gen și vârstă.

Decalajul salarial între femei și bărbați este de 14%, dar în unele sectoare, cum ar fi finanțele, acesta ajunge la 38%.

Ocuparea persoanelor cu dizabilități este de două ori mai joasă decât pentru populația generală, pe când 36% din persoanele ce trăiesc cu HIV sunt șomere.

ACȚ ONU a fost elaborată împreună cu 23 de agenții, fonduri și programe ale Organizației Națiunilor Unite, cu conducerea și coordonarea Oficiului Coordonatorului Rezident ONU din Moldova. Organizația Națiunilor Unite lucrează în Moldova în baza principiului de a nu lăsa pe nimeni în urmă. Cercetarea de birou a fost completată de un proces consultativ cu organizațiile societății civile, care au oferit informații despre principalele provocări cu care se confruntă grupurile defavorizate și vulnerabile. În plus, analiza integrează date din peste 25 de evaluări de impact al COVID-19, efectuate de EȚONU în 2020.

Realitatea Live

07 Ian. 2026, 12:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Ian. 2026, 12:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!