Moldova – hubul petrolier și cerealier al Ucrainei. Șeful de la CFM anunță cifrele

10 Feb. 2023, 17:21
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
10 Feb. 2023, 17:21 // Actual //  MD Bani

Începând cu 24 februarie 2022, când Rusia a început războiul în Ucraina, Republica Moldova a oferit suport țării vecine atât din punct de vedere economic cât și social, găzduind refugiați. În cadrul unei vizite la Kiev, directorul Î.S „Calea Ferată din Moldova” (CFM), Oleg Tofilat, s-a întâlnit cu directorul căii ferate din Ucraina „Ukrzaliznytsia”, Oleksandr Kamyshin unde au discutat despre cooperarea strategică pentru următorii trei ani. În acest context, CFM a anunțat valoarea exportului de cereale și importului de produse petroliere.

Astfel, începând cu 24 februarie, 2022, pe cale feroviară, prin Moldova au fost exportate 397 de mii de tone de cereale ucrainene și au fost importate 363,3 de mii de tone de produse petroliere. De asemenea, după o pauză de 24 de ani, la începutul lunii noiembrie, 2022, a fost reluată circulația trenurilor de pasageri pe ruta internațională Kiev-Chișinău.

„De la începutul războiului, Moldova a devenit solidară cu Ucraina și a fost una dintre primele țări care ne-au venit în ajutor. Vecinii noștri ne-au ajutat să exportăm cereale și să importăm motorina necesară. Sperăm că relațiile de colaobrare dintre administrațiile feroviare vor continua și se vor aprofunda și în viitor.” a declarat președintele A.O ”Ukrzaliznytsia”, Oleksandr Kamyshin.

Potrivit directorului Î.S „Calea Ferată din Moldova”, Oleg Tofilat, în anul 2022 au fost făcuți primii pași importanți pentru îmbunătățirea cooperării feroviare între Ucraina și Republica Moldova.

„În luna august a anului trecut, a fost restaurat de urgență tronsonul feroviar Basarabeasca-Berezino- segment care nu a fost functional un sfert de secol și a fost reparat în mai puțin de două luni. În procesul de lucru, specialiștii feroviari ucraineni ne-au ajutat să reconstruim linia de cale ferată care străbătea spațiul RM. Prin urmare, în viitor, ne propunem ca să-i implicăm pe specialiștii ucraineni în procesul de modernizare a infrastructurii feroviare. Acest lucru va face posibilă sporirea siguranței și a vitezei de deplasare a trenurilor.” a declarat șeful CFM, Oleg Tofilat.

Ca rezultat al întrevederii, părțile au convenit să fortifice cooperarea feroviară între cele două țări prin creșterea volumului de mărfuri transportate, precum și implicarea specialiștilor ucraineni în reabilitarea și modernizarea infrastructurii feroviare din Moldova.

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.