Moldova înghite untul ucrainean: 4 din 10 kg ajung în țara noastră

Exporturile de unt din Ucraina au scăzut la începutul anului 2026, însă Republica Moldova își menține poziția de principal cumpărător al acestui produs, potrivit datelor Serviciului Vamal ucrainean, citate de presa de specialitate.

În perioada ianuarie–februarie 2026, Ucraina a exportat 1,6 mii de tone de unt, cu 11,1% mai puțin față de aceeași perioadă din 2025. În termeni valorici, scăderea este este minus 27,7%, până la 9,4 milioane de dolari.

Chiar și în aceste condiții, Republica Moldova rămâne principala piață de desfacere pentru untul ucrainean, cu o cotă de 42,2% din totalul exporturilor. Alte destinații sunt Azerbaidjan (22,5%) și Georgia (10,1%).

Datele arată că această tendință se menține și la nivel anual. În 2025, Ucraina a exportat 15 mii de tone de unt, de peste două ori mai mult decât în 2024, iar valoarea livrărilor a crescut de 2,2 ori, până la 107,4 milioane de dolari. Și atunci, Republica Moldova a fost cel mai mare importator, cu o cotă de 31,4%.

Pe lângă unt, Moldova se regăsește printre principalii cumpărători și pentru alte produse agroalimentare ucrainene. Astfel, în sezonul 2025–2026, țara noastră a importat circa 30% din făina de grâu exportată de Ucraina, fiind urmată de Palestina și Cehia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#unt #export #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a încheiat trimestrul IV 2025 cu un deficit extern și o dependență de finanțarea din exterior, arată datele privind balanța de plăți publicate de Banca Națională a Moldovei .

Potrivit raportului, deficitul contului curent a ajuns la 944,8 milioane de euro, în creștere cu 3,2% față de aceeași perioadă a anului precedent, reprezentând 19,4% din PIB. Acest nivel confirmă presiunea asupra economiei, generată în special de dezechilibrul comercial.

Cea mai mare vulnerabilitate vine din comerțul exterior: deficitul comercial cu bunuri a urcat la 1,59 miliarde de euro, după ce importurile au crescut mai rapid decât exporturile. În special, importurile de produse energetice au crescut cu peste 27%, și au ajuns la aproape 483 milioane de euro, ceea ce arată dependența ridicată de resursele externe.

În același timp, exporturile au avut o evoluție pozitivă, în creștere cu 15,1%, impulsionate în principal de produsele agroalimentare. Totuși, structura exporturilor rămâne vulnerabilă, dominată de bunuri primare și cu valoare adăugată redusă.

Un semnal pozitiv vine din sectorul serviciilor, unde excedentul a ajuns la 264,6 milioane de euro, în creștere cu 20%, susținut în special de serviciile IT, care generează deja peste un sfert din exporturile de servicii.

Pe de altă parte, remiterile o sursă tradițională de valută au scăzut ușor, până la 428,4 milioane de euro. Acestea reprezintă 8,8% din PIB, ceea ce indică o diminuare treptată a acestui sprijin extern.

Pentru a acoperi deficitul, economia a avut nevoie de finanțare externă de aproape 928 milioane de euro într-un singur trimestru. Aceasta a fost asigurată în principal prin împrumuturi și reducerea activelor externe, ceea ce crește riscurile pe termen mediu.

În același timp, poziția investițională internațională netă s-a deteriorat până la -6,87 miliarde de euro, echivalentul a 38,1% din PIB, semn că datoriile externe depășesc activele deținute peste hotare.