Moldova, mai ieftină decât toată Europa: doi vloggeri români au comparat prețurile coșului minim din 12 țări

Republica Moldova se situează pe primul loc în topul celor mai mici prețuri la produsele de bază, potrivit unui experiment realizat de doi vloggeri români cunoscuți sub numele 2Hoinari, care au comparat costul unui coș minim de cumpărături în mai multe țări europene.

Cei doi au vizitat supermarketuri din 12 state și au cumpărat de fiecare dată același set de produse, format din alimente de bază: carne de pui, ouă, pâine, ulei, zahăr și legume, dar și produse nealimentare, precum detergentul de rufe. Concluzia experimentului arată că la Chișinău coșul minim a costat 153 de lei românești, adică aproximativ 590 de lei moldovenești, cel mai mic preț din întregul clasament.

Prin comparație, în România, același coș de cumpărături a ajuns la 311 lei românești, echivalentul a circa 1 210 lei moldovenești, un nivel mai ridicat decât în mai multe țări vest-europene. Surprinzător pentru mulți, în Spania, într-un supermarket din Barcelona, cei doi au plătit 252 de lei românești, aproximativ 980 de lei moldovenești, iar în Suedia, la Stockholm, coșul a costat 261 de lei românești, adică în jur de 1.020 de lei moldovenești, deși salariile sunt considerabil mai mari decât în România.

Rezultate mai bune decât în România au fost înregistrate și în Grecia, unde coșul minim a costat 277 de lei românești, echivalentul a circa 1.080 de lei moldovenești, dar și în Turcia, unde prețul a fost similar, în pofida inflației ridicate cu care se confruntă această țară.

În schimb, există state unde produsele de bază sunt mai scumpe decât în România. În Bulgaria, la Ruse, coșul minim a ajuns la 320 de lei românești(1.250 de lei moldovenești). Prețuri mai ridicate au fost înregistrate și în Franța, unde coșul a costat 340 de lei românești, echivalentul a circa 1.330 de lei moldovenești, în Belgia – 408 lei românești, adică aproximativ 1.590 de lei moldovenești, în Malta – 424 de lei românești, circa 1.650 de lei moldovenești, iar cel mai scump coș a fost în Regatul Unit, la Londra, unde a ajuns la 428 de lei românești, aproximativ 1.670 de lei moldovenești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#cos minim de cumparaturi #preturi #experiment #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.