Moldova muncește fără acte. Un angajat din zece, la negru

Piața muncii din Republica Moldova a înregistrat în 2024 o ușoară contractare, atât în ceea ce privește numărul persoanelor active, cât și al celor ocupate, în timp ce rata șomajului a continuat să scadă, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică.

Forța de muncă (populația activă de 15 ani și peste) a constituit 889,1 mii de persoane, în scădere cu 4,3% față de anul precedent. Populația ocupată a fost de 853,9 mii persoane, cu 3,7% mai puțin decât în 2023. În același timp, rata șomajului a scăzut de la 4,6% la 4,0%. În structura forței de muncă, femeile au reprezentat 51,0%, o pondere ușor superioară celei a bărbaților, iar persoanele din mediul rural au depășit, de asemenea, proporția celor din urban (50,3% față de 49,7%).

Rata de participare la forța de muncă pentru populația de 15 ani și peste a fost de 44,5%, în scădere față de 45,1% în 2023. Această rată a fost mai ridicată în rândul bărbaților (47,7%) decât al femeilor (41,7%), și mai mare în urban (51,2%) decât în rural (39,3%). Pentru grupa de vârstă 20–64 ani, participarea a crescut la 59,1%, față de 58,4% în 2023, cu diferențe importante între sexe (60,9% bărbați și 57,5% femei) și între medii (66,0% urban și 53,5% rural).

La tineri, participarea la forța de muncă rămâne modestă: 32,1% la grupa de vârstă 15–29 ani și 41,9% la cei între 15–34 ani. Rata de participare a persoanelor cu dizabilități a fost de 18,4%, cu diferențe semnificative în funcție de sex și mediu – 25,0% în urban față de doar 15,0% în rural.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a fost de 42,7%, în scădere de la 43,1% în 2023. Și aici se observă o diferență clară între sexe (45,9% bărbați și 40,0% femei), dar și între urban (49,1%) și rural (37,8%). Pentru grupa 20–64 ani, rata de ocupare a crescut la 56,8%, cu valori mai ridicate la bărbați (58,6%) decât la femei (55,1%), și în urban (63,3%) față de rural (51,5%). La tineri (15–29 ani), rata de ocupare a fost de 29,8%, iar pentru persoanele în vârstă de muncă conform legislației, de 55,7%.

Ocupația persoanelor cu dizabilități rămâne extrem de scăzută, cu o rată generală de 17,5%, mai mare la bărbați (18,5%) decât la femei (16,2%) și semnificativ mai ridicată în urban (23,2%) comparativ cu ruralul (14,6%).

Distribuția populației ocupate pe ramuri economice arată o scădere a ponderii muncii în agricultură, de la 20,9% în 2023 la 18,1% în 2024. În industrie lucrează 13,4%, iar în construcții 7,5%. Serviciile au atras cea mai mare parte a forței de muncă – 61,0%, în creștere față de anul precedent. Pe regiuni, municipiul Chișinău concentrează 32,5% din totalul ocupării, urmat de nord (28,8%), centru (23,8%) și sud (14,8%).

În ceea ce privește forma de proprietate, 31,0% din persoanele ocupate lucrează în sectorul public, iar 69,0% în sectorul privat sau în alte forme. Salariații reprezintă 81,1% din totalul populației ocupate, fiind urmați de lucrătorii pe cont propriu (14,6%) și lucrătorii familiali neremunerați (4,1%). Dintre salariați, 88,7% au contracte pe durată nedeterminată.

Munca nedeclarată persistă, dar este în scădere. În rândul salariaților, 5,8% lucrează în baza unor înțelegeri verbale, fără contract individual, față de 7,1% în 2023. Fenomenul este mai des întâlnit la bărbați (7,6%) decât la femei (4,2%), și predomină în agricultură (56,3%), construcții (17,9%) și comerț (6,4%).

În sectorul informal activează 14,8% din totalul persoanelor ocupate, în scădere față de 16,2% în anul precedent. În agricultură, ocuparea informală este de 64,4%, iar în sectorul neagricol – 10,9%, cu un vârf de 63,3% în construcții. Din totalul persoanelor ocupate informal, aproape un sfert sunt salariați.

Salariul „în plic” continuă să existe: 6,0% dintre salariați au lucrat informal și au fost remunerați astfel. Cele mai mari ponderi sunt în agricultură (56,2%), construcții (18,3%) și comerț (6,5%).

Subocuparea afectează 23,4 mii de persoane, adică 2,7% din totalul celor ocupați, în scădere față de 3,3% în 2023. În același timp, 11,9% din populația ocupată își doresc să-și schimbe locul de muncă, principalele motive fiind veniturile nesatisfăcătoare.

Numărul șomerilor, conform definiției Biroului Internațional al Muncii, este estimat la 35,2 mii persoane, în scădere față de 42,6 mii în anul precedent. Ponderea șomerilor este mai mare în rândul femeilor (52,8%) și în mediul urban (51,7%). Rata șomajului la nivel național este de 4,0%, mai scăzută la bărbați (3,8%) și în rural (3,8%), comparativ cu femeile și mediul urban (ambele 4,1%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#someri #scadere #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de anvelope în Republica Moldova au atins un nivel record între 2024 și mai 2025, cu peste 1,29 milioane de unități aduse în țară și o valoare vamală totală de aproximativ 1,36 miliarde de lei. Potrivit unei analize detaliate realizate de economistul Iurie Rija, anvelopele pentru autoturisme au dominat cantitativ piața, reprezentând 78% din total (1.003.526 bucăți), dar doar 58% din valoarea totală, în timp ce anvelopele pentru camioane și autobuze au format 22% din volum, dar 42% din valoare, indicând o diferență clară de preț mediu între cele două categorii.

În 2024, au fost înregistrate vârfuri semnificative ale importului de anvelope pentru camioane în lunile septembrie și octombrie, cel mai probabil legate de pregătirile sezoniere pentru iarnă. În ianuarie 2025, importurile de anvelope pentru camioane s-au dublat față de aceeași lună a anului precedent, iar cele pentru autoturisme au crescut semnificativ, semnalând o activitate comercială intensificată. Cu toate acestea, în lunile aprilie și mai 2025 s-a observat o scădere accentuată a volumului și valorii importurilor, posibil din cauza reducerii cererii sau a ajustării stocurilor.

Prețul mediu al anvelopelor a crescut vizibil. În mai 2025, o anvelopă pentru autoturisme costa în medie 915 lei, comparativ cu 703 lei în mai 2024. În cazul anvelopelor pentru camioane, prețul mediu a atins 2.209 lei în mai 2025, dublu față de cel mai mic nivel din 2024. Această evoluție indică nu doar o inflație generală, ci și o posibilă reorientare a importatorilor spre branduri premium sau modele specializate.

China rămâne lider absolut în livrările de anvelope către Republica Moldova, cu 48,4% din volum, urmată de Turcia (16,4%), România (8,4%) și Ucraina (7,4%). Produsele chinezești domină atât segmentul de autoturisme, cât și cel de camioane. Pe de altă parte, în ceea ce privește valoarea importurilor, țări precum Germania, Ungaria și Slovacia ocupă o pondere semnificativă datorită exportului de anvelope din gama superioară. Turcia furnizează volume mari la prețuri relativ accesibile, iar Vietnamul începe să se evidențieze prin livrări de anvelope scumpe, în ciuda volumului modest.

Piața moldovenească de import este foarte concentrată. Trei companii — AGROPIESE TGR GRUP SRL, EXIMOTOR SA și ARIDAN CENTER SRL — controlează peste 40% din totalul volumului importat. AGROPIESE domină la anvelopele pentru camioane, în timp ce EXIMOTOR și ARIDAN se concentrează pe autoturisme. Unele firme, cum ar fi AUTO MOTION SERVICE SRL, se specializează în anvelope din gama premium, având cote valorice mai mari decât cele cantitative.

Analiza economistului Iurie Rija evidențiază o piață aflată în plină evoluție, sensibilă la tendințele internaționale de preț și la comportamentul consumatorului local. Se recomandă monitorizarea atentă a prețurilor și diversificarea furnizorilor pentru a limita dependența de China și a preveni șocurile în lanțurile de aprovizionare.