Statul, neputincios în fața economiei tenebre. Cum au pierdut autoritățile miliarde de lei

În perioada 2015 – 2020 pierderile fiscale generate de economia neobservată au crescut de la 8,9 miliarde lei până la 15 miliarde lei anual. Raportate la Produsul Intern Brut, pierderile respective au cunoscut un trend ascendent (cu anumite episoade de reducere moderată în 2016-2017 și creșteri mai pronunțate în 2018 și 2020), majorându-se de la 6,1% în 2015 până la 7,3% în 2020. O dinamică similară a prezentat și ponderea Valorii Adăugate Brute generate de economia informală în total Valoare Adăugată Brută pe economie, de la 18,8% în 2015 până la 20,3% în 2020. Totodată, raportul dintre pierderile fiscale și veniturile fiscale a variat în jurul nivelului de 25%, arată analiza „Fenomenul economiei și ocupării informale în contextul pandemiei COVID-19”.

Dacă la începutul anilor 2000, economia neobservată constituia 1/3 din PIB, atunci către 2007 acest indicator s-a diminuat până la puțin peste /5 din PIB. După criza din 2009 până la cea din 2014/2015, ponderea economiei informale a crescut lent și s-a majorat de la 22 la circa 24%. O creștere mai accelerată a economiei informale s-a înregistrat după 2016, astfel încât în 2018 s-a ajuns la o cotă de peste 28% în PIB”, arată analiza.

Ultimele date, pentru anul 2019, arată că economia informală s-a comprimat comparativ cu nivelul din 2018 și a constituit ¼ din PIB. Cea mai mare parte din economia neobservată este reprezentată de producţia gospodăriilor populației pentru consum propriu, iar sectorul informal și producția ascunsă în sectorul formal concurează pentru a doua poziție. Deși datele pentru 2020 nu sunt disponibile, rezultatele sondajului și altor indicatori-proxy, prezentați mai jos, sugerează că nivelul economiei informale, pe parcursul anului 2020, nu s-a majorat.

Agricultura este una dintre principalele activități din economia informală, deși ponderea acestui sector în economia informală s-a redus. Astfel, în 2019 comparativ cu 2015, ponderea în PIB a componentei neobservate din agricultură s-a redus de la 7% la 6%. Totodată, peste 40% din valoarea adăugată din componenta neobservată a agriculturii este reprezentată de producția gospodăriilor populației pentru consum propriu. Componenta neobservată a altor activități economice are o pondere mare în PIB (6,4% în 2015 și 7,9% în 2019)”, mai spune studiul.

Conform analizei, circa o treime din companii practică salarii „în plic”, iar în medie circa 30% din salarii rămân nedeclarate. Cea mai pronunțată percepție privind practicarea „salariilor în plic” este în sectorul HoReCa (activități de cazare și alimentare publică), unde 44% din respondenți consideră că aceste practici sunt răspândite mult sau aproape în fiecare companie, iar altele 30% consideră că acestea sunt răspândite într-o oarecare măsură. De asemenea, două treimi (62%) dintre persoanele intervievate afirmă că întreprinderile din industria lor recurg la plățile neoficiale mai degrabă pentru a supraviețui, iar circa un sfert dintre aceștia cred că persoanele juridice fac plăți neoficiale mai degrabă din propria alegere, pentru a se îmbogăți. La sondaj au participat 1200 de persoane fizice și 600 persoane juridice.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.