Moldova se confruntă cu un fenomen alarmant! Populația, în scădere cu 70 de mii în 2023

Moldova se confruntă cu un fenomen alarmant! Numărul populației cu reședință obișnuită a scăzut cu aproximativ 70.000 de persoane în anul 2023, conform datelor provizorii ale Biroului Național de Statistică (BNS). La data de 1 ianuarie 2024, populația țării era de 2.423.300 de persoane, o scădere de 2,8% față de începutul anului precedent.

Conform BNS, la începutul anului 2023, populația era de 2.492.300 de persoane, marcând o scădere de 72.800 de persoane (2,8%) față de 2022. Această reducere a populației a fost mai accentuată în mediul rural, unde s-a înregistrat o scădere de 3,6%, comparativ cu 1,6% în mediul urban.

Principalii factori care au influențat scăderea numărului de locuitori sunt sporul natural negativ și migrația internațională. Migrația netă a avut un impact semnificativ, cu valori de -63.600 de persoane în 2022 și -59.600 de persoane în 2023, conform estimărilor provizorii.

Municipiul Chișinău se remarcă prin cea mai mare pondere a persoanelor în vârstă aptă de muncă și cea mai mică pondere a persoanelor vârstnice comparativ cu alte regiuni. UTA Găgăuzia are cea mai mare pondere a tinerilor (0-15 ani), reprezentând 20,3% din populație.

Vârsta medie a populației la începutul anului 2024 a crescut la 41,1 ani, comparativ cu 40,5 ani în anul precedent. Vârsta medie a populației feminine este de 42,9 ani, cu 3,8 ani mai mare decât cea a populației masculine (39,1 ani).

Coeficientul îmbătrânirii populației a crescut, ajungând la 25,2 persoane în vârstă de 60 de ani și peste la 100 de locuitori, comparativ cu 24,1 persoane în 2023. Piramida populației arată o reducere semnificativă a grupelor de vârstă 25-29 ani, reflectând migrația negativă a tinerilor adulți din ultimele decenii.

Cea mai mare pondere în structura pe grupe de vârstă o au persoanele de 35-39 de ani (8,1%), în ușoară scădere față de anul precedent (8,2%). În rândul bărbaților, această grupă are o pondere de 8,4%, iar în rândul femeilor, grupa 60-64 ani are cea mai mare pondere (8,2%). Grupa de vârstă 20-24 ani a înregistrat cea mai mică pondere (4,2%).

Populația feminină continuă să predomine, constituind 53,4% din total (1.293.800 de persoane), în timp ce populația masculină reprezintă 46,6% (1.129.500 de persoane). În toate raioanele, numărul femeilor îl depășește pe cel al bărbaților, cu un ecart pronunțat în Cimișlia, Basarabeasca, Chișinău și Bălți, unde la 100 de femei revin mai puțin de 85 de bărbați.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scadere #populație #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piețele energetice globale se confruntă cu unul dintre cele mai serioase șocuri din ultimele decenii, după loviturile militare comune ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului și atacurile de represalii ale Teheranului în regiunea Golfului, scrie REUTERS.

Potrivit analizei Reuters, amploarea impactului va depinde de durata conflictului, însă chiar și incertitudinea actuală este suficientă pentru a perturba fluxurile dintr-o regiune care asigură aproximativ 20% din oferta globală de petrol.

În lipsa unei detensionări rapide, prețurile petrolului ar putea crește abrupt la redeschiderea piețelor. Cotația de referință Brent urcase deja în ultimele săptămâni spre 70 de dolari/baril cel mai ridicat nivel din august 2025 pe fondul temerilor privind escaladarea militară în Orientul Mijlociu.

Statele Unite și Israelul au lovit sâmbătă ținte din Iran, inclusiv lideri de rang înalt. Președintele american Donald Trump a declarat că operațiunea urmărește eliminarea unei amenințări la adresa securității SUA.

Deocamdată, nu există confirmări privind avarii la infrastructura petrolieră și de gaze în urma atacurilor iraniene de represalii.

Explozii au fost raportate în Emiratele Arabe Unite și Kuweit doi exportatori majori de petrol. Qatar, al doilea exportator mondial de GNL, a anunțat că a interceptat rachete îndreptate spre teritoriul său.

Deflagrații au fost auzite și în Bahrain, precum și în apropierea insulei iraniene Kharg, terminal prin care tranzitează în mod normal circa 90% din exporturile de țiței ale Iranului. Datele de shipping indică însă că Teheranul transferase recent mare parte din petrol pe petroliere.

Un element crucial: nu au fost raportate până acum perturbări ale traficului prin Strâmtoarea Hormuz artera prin care trec aproape 20 milioane de barili pe zi de țiței și produse rafinate.

Chiar și fără daune fizice, riscul ca petrolierele să fie blocate în Golf sau vizate de atacuri determină deja producătorii și traderii să-și regândească rutele.

Reuters notează că unele mari companii petroliere și case de trading au suspendat temporar transporturile prin Strâmtoarea Hormuz.

Tarifele de transport maritim, aflate deja pe trend ascendent, sunt așteptate să crească și mai mult. Costurile pentru superpetrolierele VLCC pe ruta Orientul Mijlociu–China s-au triplat de la începutul anului, pe fondul riscurilor sporite și al numărului tot mai mic de nave dispuse să opereze în zonă.

Piața globală a petrolului este relativ bine aprovizionată, după creșterea producției în SUA, Brazilia și Canada.

Arabia Saudită a majorat recent livrările, exporturile urmând să depășească 7 milioane de barili pe zi în februarie — cel mai ridicat nivel din aprilie 2023, potrivit Kpler.

În paralel, OPEC+ este așteptată să aprobe o creștere a producției.

Totuși, orice perturbare a rutelor din Orientul Mijlociu ar putea anula rapid acest tampon de ofertă.

Strâmtoarea Hormuz nu a fost niciodată blocată complet, dar Iranul are capacitatea de a perturba temporar traficul. Marina SUA ar interveni probabil rapid, însă chiar și incidente limitate atacuri asupra navelor sau minări maritime ar putea avea efecte disproporționate asupra prețurilor.

Analiștii avertizează că amploarea conflictului și tonul Washingtonului sugerează pregătiri pentru o campanie militară prelungită.

Chiar și fără scenariul extrem, confruntarea este deja pe cale să perturbe aprovizionarea energetică globală într-un mod nemaivăzut de decenii.