Moldova se înghesuie pe piața gazelor! Azerbaidjanul câștigă teren în regiune și își majorează livrările în Turcia

Azerbaidjanul intenţionează să majoreze în 2023 livrările de gaze naturale către ţara vecină Turcia cu aproximativ 19%, la 10 miliarde metri cubi (bcm), de la nivelul de 8,4 bcm din 2022, a anunţat ministrul azer al Energiei, Parviz Shakhbazov.

Turcia este aproape complet dependentă de gazele importate din Rusia, Azerbaidjan şi Iran. Livrările din Iran sunt în mod frecvent întrerupte din cauza “problemelor tehnice”.

Gazele din Azerbaidjan către Turcia sunt livrat prin Conducta Trans-Anatoliană de Gaze Naturale (TANAP). În următorii patru ani, cele două ţări intenţionează să majoreze capacitatea pe această rută la aproximativ 32 bcm pe an, cu investiţii suplimentare.

În decembrie, preşedintele azer Ilham Aliyev declara că exporturile de gaze ale Azerbaidjanului către Europa vor creşte la “cel puţin” 11,6 bcm în 2023, de la un nivel estimat de 11,3 bcm în 2022.

Autoritățile Republicii Moldova discută de mai mult timp cu azerii pentru achiziția de gaze naturale, însă până în prezent nu s-a anunțat vreun rezultat.

În datata de 14-15 februarie urmează să aibă loc summit-ul gazier de la Istanbul unde vor fi invitați furnizorii de gaze, dar și statele care vor să achiziționeze metan. Or, la eveniment va fi invitată și delegația Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Azerbaidjan #gaz #Turcia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.