Moldova se înghesuie pe piața gazelor! Azerbaidjanul câștigă teren în regiune și își majorează livrările în Turcia

Azerbaidjanul intenţionează să majoreze în 2023 livrările de gaze naturale către ţara vecină Turcia cu aproximativ 19%, la 10 miliarde metri cubi (bcm), de la nivelul de 8,4 bcm din 2022, a anunţat ministrul azer al Energiei, Parviz Shakhbazov.

Turcia este aproape complet dependentă de gazele importate din Rusia, Azerbaidjan şi Iran. Livrările din Iran sunt în mod frecvent întrerupte din cauza „problemelor tehnice”.

Gazele din Azerbaidjan către Turcia sunt livrat prin Conducta Trans-Anatoliană de Gaze Naturale (TANAP). În următorii patru ani, cele două ţări intenţionează să majoreze capacitatea pe această rută la aproximativ 32 bcm pe an, cu investiţii suplimentare.

În decembrie, preşedintele azer Ilham Aliyev declara că exporturile de gaze ale Azerbaidjanului către Europa vor creşte la „cel puţin” 11,6 bcm în 2023, de la un nivel estimat de 11,3 bcm în 2022.

Autoritățile Republicii Moldova discută de mai mult timp cu azerii pentru achiziția de gaze naturale, însă până în prezent nu s-a anunțat vreun rezultat.

În datata de 14-15 februarie urmează să aibă loc summit-ul gazier de la Istanbul unde vor fi invitați furnizorii de gaze, dar și statele care vor să achiziționeze metan. Or, la eveniment va fi invitată și delegația Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Azerbaidjan #gaz #Turcia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 10 mii de persoane au semnat o petiție publică, lansată de Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ), prin care este solicitată organizarea unor audieri publice privind înghețarea valorii de referință în bugetul de stat pentru anul 2026 la nivelul de 2500 de lei. Demersul a fost făcut public pe 19 decembrie 2025.

În urma ședinței naționale a liderilor sindicali, Federația a transmis scrisori oficiale către președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și premierul Alexandru Munteanu, cerând implicarea autorităților în examinarea impactului deciziei bugetare asupra sistemului educațional și de cercetare.

Potrivit FSEȘ, menținerea valorii de referință la nivelul actual afectează grav remunerarea, demnitatea profesională și stabilitatea personalului din educație și cercetare. În acest context, sindicatele cer ca în noua lege a salarizării să fie introdus un mecanism automat de indexare a valorii de referință, proporțional cu rata anuală a inflației.

Reprezentanții sindicatelor subliniază că o astfel de prevedere ar asigura predictibilitate și echitate salarială și ar proteja veniturile angajaților în condițiile creșterii costului vieții.

FSEȘ solicită organizarea audierilor publice cu participarea sindicatelor, mediului academic și a societății civile, pentru a discuta efectele înghețării valorii de referință înainte de adoptarea finală a bugetului de stat pentru anul 2026.

Autoritățile au anunțat că lefurile cadrelor didactice nu vor fi majorate de la 1 ianuarie 2026, creșterile salariale urmând a fi aplicate nu mai devreme de luna septembrie.