Moldova și Ucraina se prăbușesc demografic: Ratele fertilității sunt printre cele mai mici

La nivel global, rata fertilității a scăzut semnificativ de la o medie de 5 nașteri per femeie în 1950 la 2,3 în 2021. Republica Moldova și Ucraina se află în topul țărilor cu cele mai scăzute rate ale fertilității, cu 1,3, respectiv 1,2 copii per femeie, conform VisualCapitalist. Acest declin demografic ridică îngrijorări economice, mai ales în contextul în care aceste rate sunt mult sub „rata de înlocuire” de 2,1 copii, necesară pentru menținerea stabilă a populației.

Republica Moldova e pe locul al șaptelea în lume la cele mai scăzute rate ale fertilității, cu 1,3 copii per femeie, iar Ucraina e pe podium, alături de Singapore, cu 1,2, în principal din cauza războiului din urma invaziei rusești.

În țara vecină, România, rata estimată de 1,5 copii per femeie, nu figurează în acest top negativ, însă și ea se situează sub rata globală de 2,3. În fruntea clasamentului global al fertilității scăzute se află Taiwan, cu o rată de 1,11 copii per femeie, cea mai mică din lume.

În Europa, unde se așteaptă o scădere a populației cu 7% până în 2050, țările încearcă să atenueze efectele economice ale declinului demografic prin politici de sprijin pentru familii și imigrație.

Rata fertilității în Taiwan este estimată la 1,11 copii per femeie, cea mai scăzută din lume.

În contrast, populațiile din alte regiuni, inclusiv Asia Centrală, de Sud și de Sud-Est, America Latină și Caraibe, și America de Nord, se așteaptă să continue să crească, dar vor atinge vârfuri ale populației înainte de anul 2100.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fertilitate #femei #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anul 2026 vine cu schimbări economice și sociale în Republica Moldova, care vor afecta populația, mediul de afaceri și administrația publică. Este vorba de politici salariale și fiscale, până la energie, agricultură și piața muncii, autoritățile pregătesc schimbări cu impact major.

Astfel, de la 1 ianuarie 2026, vor fi eliminate compensațiile pentru energia electrică, sprijinul statului va fi acordat exclusiv pentru încălzire. Măsura marchează o schimbare de abordare în politicile de protecție socială, pe fondul presiunilor bugetare.

Tot de la începutul anului, cetățenii moldoveni vor beneficia de roaming gratuit în statele Uniunii Europene, în regim „Roam Like at Home”, pentru toți operatorii de telecomunicații.

Pe partea de venituri, salariul minim pe economie va fi majorat cu 15%, de la 5.000,5 lei la 6.300 de lei lunar, iar salariul mediu prognozat va crește de la 16.100 lei la 17.400 lei. Indemnizația unică la nașterea copilului va fi majorată cu 536 de lei, până la 21.886 de lei.

Pentru mediul de afaceri, va fi prelungit regimul de impozit zero pe profitul reinvestit pentru companiile cu o cifră de afaceri de până la 100 de milioane de lei și cel mult 249 de angajați, cu excluderea zonelor economice libere, parcurilor IT, companiilor financiare și altor categorii speciale.

În același timp, creditele pentru afaceri din cadrul programului 3.7.3 ar putea deveni mai scumpe. În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, rata de bază va fi de 5,57% anual pentru împrumuturile în lei și de 1,59% pentru cele în valută.

Un element nou pentru 2026 vizează comerțul online internațional. Autoritățile pregătesc impozitarea coletelor comandate de pe platforme internaționale, măsură care va afecta direct importurile de mică valoare realizate de persoane fizice.

În agricultură, statul va schimba mecanismul de sprijin. Începând cu 2026, se va trece la subvenționarea în avans, fermierii urmând să primească o parte din sprijin înainte de realizarea investițiilor, nu doar post-factum, așa cum se întâmplă în prezent. Autoritățile mizează pe această măsură pentru a îmbunătăți lichiditatea în sector și a reduce blocajele financiare.

Pe segmentul energetic, există și un posibil semnal pozitiv. La sfârșitul lunii ianuarie 2026 ar putea fi aprobate tarife mai mici la gazele naturale, în funcție de evoluția prețurilor de achiziție și de deciziile de reglementare. O eventuală reducere ar putea diminua presiunea asupra gospodăriilor și companiilor, după mai mulți ani de volatilitate ridicată.

Tot în 2026, pragul de înregistrare ca plătitor de TVA va crește de la 1,2 milioane la 5,5 milioane de lei, iar pentru fermieri va fi simplificată rambursarea TVA, inclusiv cu luarea în calcul a impozitului funciar pentru anul 2025.

Totodată, vor intra în vigoare reguli noi privind taxa de evacuare a deșeurilor, iar statutul de freelancer va fi oficializat. Freelancerii se vor înregistra la Serviciul Fiscal de Stat și vor achita un impozit unic de 15% din venit, care va include toate contribuțiile obligatorii.