Moldova și Ucraina se prăbușesc demografic: Ratele fertilității sunt printre cele mai mici

22 Oct. 2024, 16:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2024, 16:13 // Actual //  Ursu Victor

La nivel global, rata fertilității a scăzut semnificativ de la o medie de 5 nașteri per femeie în 1950 la 2,3 în 2021. Republica Moldova și Ucraina se află în topul țărilor cu cele mai scăzute rate ale fertilității, cu 1,3, respectiv 1,2 copii per femeie, conform VisualCapitalist. Acest declin demografic ridică îngrijorări economice, mai ales în contextul în care aceste rate sunt mult sub „rata de înlocuire” de 2,1 copii, necesară pentru menținerea stabilă a populației.

Republica Moldova e pe locul al șaptelea în lume la cele mai scăzute rate ale fertilității, cu 1,3 copii per femeie, iar Ucraina e pe podium, alături de Singapore, cu 1,2, în principal din cauza războiului din urma invaziei rusești.

În țara vecină, România, rata estimată de 1,5 copii per femeie, nu figurează în acest top negativ, însă și ea se situează sub rata globală de 2,3. În fruntea clasamentului global al fertilității scăzute se află Taiwan, cu o rată de 1,11 copii per femeie, cea mai mică din lume.

În Europa, unde se așteaptă o scădere a populației cu 7% până în 2050, țările încearcă să atenueze efectele economice ale declinului demografic prin politici de sprijin pentru familii și imigrație.

Rata fertilității în Taiwan este estimată la 1,11 copii per femeie, cea mai scăzută din lume.

În contrast, populațiile din alte regiuni, inclusiv Asia Centrală, de Sud și de Sud-Est, America Latină și Caraibe, și America de Nord, se așteaptă să continue să crească, dar vor atinge vârfuri ale populației înainte de anul 2100.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!