Moldova și Ucraina se prăbușesc demografic: Ratele fertilității sunt printre cele mai mici

22 Oct. 2024, 16:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2024, 16:13 // Actual //  Ursu Victor

La nivel global, rata fertilității a scăzut semnificativ de la o medie de 5 nașteri per femeie în 1950 la 2,3 în 2021. Republica Moldova și Ucraina se află în topul țărilor cu cele mai scăzute rate ale fertilității, cu 1,3, respectiv 1,2 copii per femeie, conform VisualCapitalist. Acest declin demografic ridică îngrijorări economice, mai ales în contextul în care aceste rate sunt mult sub „rata de înlocuire” de 2,1 copii, necesară pentru menținerea stabilă a populației.

Republica Moldova e pe locul al șaptelea în lume la cele mai scăzute rate ale fertilității, cu 1,3 copii per femeie, iar Ucraina e pe podium, alături de Singapore, cu 1,2, în principal din cauza războiului din urma invaziei rusești.

În țara vecină, România, rata estimată de 1,5 copii per femeie, nu figurează în acest top negativ, însă și ea se situează sub rata globală de 2,3. În fruntea clasamentului global al fertilității scăzute se află Taiwan, cu o rată de 1,11 copii per femeie, cea mai mică din lume.

În Europa, unde se așteaptă o scădere a populației cu 7% până în 2050, țările încearcă să atenueze efectele economice ale declinului demografic prin politici de sprijin pentru familii și imigrație.

Rata fertilității în Taiwan este estimată la 1,11 copii per femeie, cea mai scăzută din lume.

În contrast, populațiile din alte regiuni, inclusiv Asia Centrală, de Sud și de Sud-Est, America Latină și Caraibe, și America de Nord, se așteaptă să continue să crească, dar vor atinge vârfuri ale populației înainte de anul 2100.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Dec. 2025, 13:07
 // Categoria: Slider // Autor:  Grîu Tatiana
02 Dec. 2025, 13:07 // Slider //  Grîu Tatiana

Executivul de la București a adoptat marți, 2 decembrie, o Ordonanță de Urgență care introduce un mecanism nou prin care statul poate interveni în companiile din România afectate de sancțiuni internaționale. Decizia vine în contextul aplicării sancțiunilor impuse de Statele Unite împotriva gigantului rus Lukoil: acestea au intrat în vigoare pe 21 noiembrie pentru rafinărie și se vor extinde de la 13 decembrie asupra rețelei de benzinării, scrie digi24.ro.

Sancțiunile americane, anunțate în octombrie și îndreptate atât împotriva Lukoil, cât și a Rosneft, au fost precedate de măsuri similare adoptate de Regatul Unit și marchează o schimbare de abordare față de perioada în care președintele Trump evita sancțiunile energetice directe împotriva Moscovei. Trezoreria SUA afirmă că restricțiile deja reduc veniturile Rusiei din petrol, prin scăderea prețului țițeiului și limitarea capacității Kremlinului de finanțare a războiului.

Pentru România, unde Lukoil operează în rafinare și distribuție de combustibili, impactul ar putea fi semnificativ, astfel că autoritățile au introdus un cadru care permite intervenția statului în situații similare, după modelul din alte state europene.

Potrivit ordonanței, Guvernul, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), poate constata existența unui impact economic major generat de sancțiuni externe, și, respectiv, are dreptul de a institui supraveghere extinsă asupra unei companii, numi un supraveghetor cu atribuții largi și limita activitatea entităților vizate.

Documentul definește „impactul economic puternic” ca o distorsionare a pieței sau afectarea funcționării unui operator economic important, în măsura în care substituirea acestuia ar conduce la creșteri masive de prețuri și riscuri pentru securitatea energetică a României.

Supraveghetorul desemnat de Guvern va putea participa la ședințele conducerii companiei, va avea acces în toate locațiile și la toate documentele, inclusiv financiare și juridice, va aviza toate tranzacțiile externe și va raporta lunar Guvernului constatările sale. Totodată, acesta este obligat să păstreze secretul comercial și fiscal și să se asigure că firma respectă sancțiunile internaționale obligatorii pentru România. Indemnizația sa va fi plătită de compania supravegheată și nu poate fi mai mică de 10.000 lei brut.

Companiile supuse supravegherii vor avea obligația să notifice supraveghetorul despre toate ședințele interne, să îi permită acces total la documente și locații, să ceară aviz pentru orice tranzacție externă și să răspundă solicitărilor acestuia în maximum 24 de ore.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII