Moldova și Ucraina se prăbușesc demografic: Ratele fertilității sunt printre cele mai mici

La nivel global, rata fertilității a scăzut semnificativ de la o medie de 5 nașteri per femeie în 1950 la 2,3 în 2021. Republica Moldova și Ucraina se află în topul țărilor cu cele mai scăzute rate ale fertilității, cu 1,3, respectiv 1,2 copii per femeie, conform VisualCapitalist. Acest declin demografic ridică îngrijorări economice, mai ales în contextul în care aceste rate sunt mult sub „rata de înlocuire” de 2,1 copii, necesară pentru menținerea stabilă a populației.

Republica Moldova e pe locul al șaptelea în lume la cele mai scăzute rate ale fertilității, cu 1,3 copii per femeie, iar Ucraina e pe podium, alături de Singapore, cu 1,2, în principal din cauza războiului din urma invaziei rusești.

În țara vecină, România, rata estimată de 1,5 copii per femeie, nu figurează în acest top negativ, însă și ea se situează sub rata globală de 2,3. În fruntea clasamentului global al fertilității scăzute se află Taiwan, cu o rată de 1,11 copii per femeie, cea mai mică din lume.

În Europa, unde se așteaptă o scădere a populației cu 7% până în 2050, țările încearcă să atenueze efectele economice ale declinului demografic prin politici de sprijin pentru familii și imigrație.

Rata fertilității în Taiwan este estimată la 1,11 copii per femeie, cea mai scăzută din lume.

În contrast, populațiile din alte regiuni, inclusiv Asia Centrală, de Sud și de Sud-Est, America Latină și Caraibe, și America de Nord, se așteaptă să continue să crească, dar vor atinge vârfuri ale populației înainte de anul 2100.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fertilitate #femei #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.