Moldova trăiește pe datorie! Deficit de 8,7 miliarde de lei în 2022

În anul 2022 la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 91,5 miliarde lei, fiind în creștere cu 14,1 miliarde lei față de anul 2021. Cheltuielile au constituit 99,7 miliarde lei, care comparativ cu anul 2021 sunt mai mari cu 17,7 miliarde lei. Executarea BPN s-a încheiat cu un deficit în sumă de 8,2 miliarde lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 6,5 miliarde lei, se arată în informația Ministerului Finanțelor

Veniturile bugetului de stat în anul 2022 au constituit 59,2 miliarde lei, înregistrând o majorare de 9,8 miliarde lei.

Veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat au constituit 23,8 miliarde lei, în creștere cu 3,7 miliarde lei față de anul 2021, iar cele administrare de către Serviciul Vamal au constituit 33,9 miliarde lei, fiind în creștere cu 5,3 miliarde lei comparativ cu anul trecut.

Cheltuielile bugetului de stat au fost executate în sumă de 67,9 miliarde lei, cu 13,8 miliarde lei mai mult comparativ cu anul trecut. Executarea bugetului de stat s-a încheiat cu un deficit în sumă de 8,7 miliarde lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetului de stat au constituit 3,1 miliarde lei.

În anul 2022, Ministerul Finanțelor a asigurat onorarea tuturor angajamentelor de plată, toate plățile fiind finanțate integral.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #cheltuieli #incasari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.