Moldova trăiește pe datorie! Deficit de 8,7 miliarde de lei în 2022

În anul 2022 la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 91,5 miliarde lei, fiind în creștere cu 14,1 miliarde lei față de anul 2021. Cheltuielile au constituit 99,7 miliarde lei, care comparativ cu anul 2021 sunt mai mari cu 17,7 miliarde lei. Executarea BPN s-a încheiat cu un deficit în sumă de 8,2 miliarde lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 6,5 miliarde lei, se arată în informația Ministerului Finanțelor

Veniturile bugetului de stat în anul 2022 au constituit 59,2 miliarde lei, înregistrând o majorare de 9,8 miliarde lei.

Veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat au constituit 23,8 miliarde lei, în creștere cu 3,7 miliarde lei față de anul 2021, iar cele administrare de către Serviciul Vamal au constituit 33,9 miliarde lei, fiind în creștere cu 5,3 miliarde lei comparativ cu anul trecut.

Cheltuielile bugetului de stat au fost executate în sumă de 67,9 miliarde lei, cu 13,8 miliarde lei mai mult comparativ cu anul trecut. Executarea bugetului de stat s-a încheiat cu un deficit în sumă de 8,7 miliarde lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetului de stat au constituit 3,1 miliarde lei.

În anul 2022, Ministerul Finanțelor a asigurat onorarea tuturor angajamentelor de plată, toate plățile fiind finanțate integral.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #cheltuieli #incasari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor nu susține, la această etapă, majorarea plafonului de 80 de mii de euro pentru achiziția imobilelor cu bani în numerar. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că măsura trebuie privită prin prisma interesului cetățenilor și a regulilor internaționale stricte privind prevenirea spălării banilor.

„Toată chestia trebuie făcută nu pentru piața imobiliară, ci pentru cetățeni. Problema cetățenilor o înțelegem foarte bine”, a afirmat ministrul.

Oficialul a recunoscut că există numeroase situații reale în care oamenii s-au trezit cu sume mari în numerar, inclusiv din cauza practicii salariilor „în plic”, care nu a fost întotdeauna alegerea angajaților. Totuși, el a subliniat că problema de fond nu este existența numerarului, ci justificarea provenienței banilor.

„Problema nu este în numerar, problema este în proveniența banilor. Principiile internaționale sunt foarte stricte”, a punctat Gavriliță.

Potrivit acestuia, legislația actuală a reprezentat deja o facilitate, prin simplificarea introducerii în sistem a unor sume mai mari de numerar față de pragul internațional uzual de 10.000 de euro. În aceste condiții, o nouă relaxare ar ridica riscuri.

Ministrul a avertizat că este dificil de făcut o diferență obiectivă între cetățenii de bună-credință, care au acumulat bani legal dar i-au ținut în afara sistemului, și persoanele implicate în evaziune sau activități ilicite.
„Nu putem să fim o țară civilizată în care să permitem pungi cu bani aduse la bancă fără ca asta să afecteze reputația noastră internațională”, a spus el.

În paralel, Ministerul Finanțelor și Banca Națională lucrează la strategia de incluziune financiară și analizează eventuale instrumente suplimentare de sprijin pentru cetățenii de bună-credință. Autoritățile dau însă asigurări că orice soluție va respecta standardele stricte de combatere a spălării banilor.

Gavriliță a transmis și un avertisment populației: păstrarea unor sume mari în numerar poate genera probleme în timp. „Sume mai mari de 10.000 de euro ținute în numerar vor crea probleme mai devreme sau mai târziu. Evitați aceste situații”, a recomandat ministrul.