Moldova trăiește pe datorie! Deficit de 8,7 miliarde de lei în 2022

În anul 2022 la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 91,5 miliarde lei, fiind în creștere cu 14,1 miliarde lei față de anul 2021. Cheltuielile au constituit 99,7 miliarde lei, care comparativ cu anul 2021 sunt mai mari cu 17,7 miliarde lei. Executarea BPN s-a încheiat cu un deficit în sumă de 8,2 miliarde lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 6,5 miliarde lei, se arată în informația Ministerului Finanțelor

Veniturile bugetului de stat în anul 2022 au constituit 59,2 miliarde lei, înregistrând o majorare de 9,8 miliarde lei.

Veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat au constituit 23,8 miliarde lei, în creștere cu 3,7 miliarde lei față de anul 2021, iar cele administrare de către Serviciul Vamal au constituit 33,9 miliarde lei, fiind în creștere cu 5,3 miliarde lei comparativ cu anul trecut.

Cheltuielile bugetului de stat au fost executate în sumă de 67,9 miliarde lei, cu 13,8 miliarde lei mai mult comparativ cu anul trecut. Executarea bugetului de stat s-a încheiat cu un deficit în sumă de 8,7 miliarde lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetului de stat au constituit 3,1 miliarde lei.

În anul 2022, Ministerul Finanțelor a asigurat onorarea tuturor angajamentelor de plată, toate plățile fiind finanțate integral.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #cheltuieli #incasari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 10 mii de persoane au semnat o petiție publică, lansată de Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ), prin care este solicitată organizarea unor audieri publice privind înghețarea valorii de referință în bugetul de stat pentru anul 2026 la nivelul de 2500 de lei. Demersul a fost făcut public pe 19 decembrie 2025.

În urma ședinței naționale a liderilor sindicali, Federația a transmis scrisori oficiale către președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și premierul Alexandru Munteanu, cerând implicarea autorităților în examinarea impactului deciziei bugetare asupra sistemului educațional și de cercetare.

Potrivit FSEȘ, menținerea valorii de referință la nivelul actual afectează grav remunerarea, demnitatea profesională și stabilitatea personalului din educație și cercetare. În acest context, sindicatele cer ca în noua lege a salarizării să fie introdus un mecanism automat de indexare a valorii de referință, proporțional cu rata anuală a inflației.

Reprezentanții sindicatelor subliniază că o astfel de prevedere ar asigura predictibilitate și echitate salarială și ar proteja veniturile angajaților în condițiile creșterii costului vieții.

FSEȘ solicită organizarea audierilor publice cu participarea sindicatelor, mediului academic și a societății civile, pentru a discuta efectele înghețării valorii de referință înainte de adoptarea finală a bugetului de stat pentru anul 2026.

Autoritățile au anunțat că lefurile cadrelor didactice nu vor fi majorate de la 1 ianuarie 2026, creșterile salariale urmând a fi aplicate nu mai devreme de luna septembrie.