Moldova, trecută pe lista neagră a lui Putin! Camioanele noastre, interzise în Rusia

Începând cu 28 martie 2025, Republica Moldova va fi inclusă pe lista țărilor pentru care Rusia impune restricții privind transportul rutier internațional de mărfuri.

Conform noilor prevederi, Moldova se alătură Ucrainei, statelor membre ale Uniunii Europene, Norvegiei, Regatului Unit și Irlandei de Nord pe lista statelor considerate de Moscova ca aplicând măsuri restrictive împotriva cetățenilor și companiilor din Federația Rusă în sectorul transportului rutier de marfă.

Astfel, transportatorii moldoveni nu vor mai putea efectua livrări directe pe teritoriul Rusiei cu vehicule proprii. Mărfurile vor trebui transbordate pe camioane înmatriculate în Federația Rusă sau Republica Belarus la punctele de frontieră sau în zone de transbordare desemnate.

Restricțiile se aplică transporturilor bilaterale, celor de tranzit, precum și celor cu plecare din sau cu destinația către o țară terță.

Totodată, Rusia a restrâns și lista categoriilor de mărfuri exceptate de la aceste interdicții. Au fost eliminate din lista excepțiilor mărfurile încadrate în grupele tarifare 18 (produse din cacao), 22 (băuturi, inclusiv alcoolice) și 24 (produse din tutun) conform codurilor TARIC ale Uniunii Economice Eurasiatice. Aceste excluderi vor intra în vigoare începând cu 24 aprilie 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#camioane #tir #transport #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.