Moldova, un stat nefuncțional! Soluția radicală propusă de Andrei Caramitru

Analistul economic, Andrei Caramitru a prezentat, într-o postare pe Facebook, o analiză dură a situației economice și sociale din Republica Moldova, subliniind caracterul nefuncțional al statului în forma sa actuală și propunând o soluție bazată pe crearea unei confederații cu România.

Situația actuală a Republicii Moldova, conform lui Caramitru:

Aproximativ 1-2 milioane de cetățeni trăiesc în diaspora, în timp ce în țară mai sunt doar 2,4 milioane de locuitori.

Doar 600.000 de oameni sunt angajați în sectorul privat, restul fiind bugetari, pensionari sau agricultori care trăiesc din autoconsum.

PIB-ul pe cap de locuitor este sub 7.000 de dolari pe an, comparativ cu 19.000 de dolari în România, situând Moldova sub nivelul Albaniei.

Salariul mediu brut este de aproximativ 600 de euro, iar pensia medie sub 200 de euro.

Economia depinde masiv de banii trimiși de diaspora (15% din PIB) și de ajutoarele internaționale (UE, FMI etc.).

Republica Moldova este complet dependentă de energia furnizată de România.

Soluția propusă: confederația cu România
Caramitru susține că singura cale viabilă pentru Republica Moldova este formarea unei confederații cu România, care să includă:

1. Un singur președinte, politică externă, armată, poliție, sistem de justiție, monedă (leul românesc) și un sistem bancar comun.

2. Parlamente și guverne separate, cu bugete, taxe, salarii și pensii distincte.

3. Preluarea infrastructurii strategice din Moldova (energie, telecomunicații, sistem bancar) de către companii românești.

4. Construirea unei autostrăzi Chișinău-Iași-București-Transilvania.

Caramitru argumentează că acest model ar garanta integrarea Republicii Moldova în UE și NATO, atragerea de fonduri europene și reducerea riscurilor legate de partidele pro-ruse din Moldova. Totodată, menționează că Transnistria ar putea fie să se alăture confederației, fie să fie transferată sub administrarea Ucrainei.

„Orice altă soluție este o iluzie. Moldova, în forma sa actuală, nu poate funcționa independent, iar integrarea rapidă în UE este imposibilă fără această abordare,” concluzionează Caramitru.

#confederatie #stat #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cererea de aur a atins un nivel record anul trecut, deoarece îngrijorările legate de instabilitate și schimburile comerciale au declanșat o creștere a investițiilor, chiar dacă un șir de prețuri record i-au ținut departe pe cumpărătorii de bijuterii, transmite agerpres.ro.

Cererea globală de aur a crescut cu 1% în 2025, ajungând la 5.002 tone, cea mai mare cifră înregistrată vreodată, a anunțat joi Consiliul Mondial al Aurului (WGC).

Prețul aurului a trecut miercuri, pentru prima dată, peste pragul de 5.300 de dolari pe uncie, și de la începutul anului și până în prezent a crescut cu 22%, după un avans de 64% în 2025, pe fondul cererii de valori de refugiu, determinate de tensiunile geopolitice și, mai recent, de slăbirea încrederii în dolarul american.

‘Cea mai mare întrebare din acest an va fi dacă cererea de investiții va fi suficient de puternică pentru a menține piața aurului la un nivel ridicat’, a declarat John Reade, analist la Consiliul Mondial al Aurului.

WGC se așteaptă la un nou an de intrări puternice din partea fondurilor tranzacționate la bursă garantate cu aur (ETF) și la o cerere robustă de lingouri și monede. ETF-urile au înregistrat intrări de 801 tone de aur în 2025, în timp ce cererea de lingouri și monede a crescut cu 16%, până la 1.374 de tone, cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani.

Cererea totală de investiții în aur a crescut cu 84%, atingând un nivel record de 2.175,3 de tone în 2025, de la 1.185,4 tone în 2024.

Cu toate acestea, WGC se așteaptă ca prețurile record să afecteze cererea de bijuterii în acest an și să încetinească achizițiile de aur ale băncilor centrale până la 850 de tone, de la 863 de tone în 2025, chiar dacă achizițiile acestora rămân ridicate în comparație cu nivelul de dinainte de 2022.

Cererea de bijuterii din aur a scăzut cu 18% în 2025, achizițiile din China reducându-se cu 24%, cel mai mic nivel din 2009. O scădere similară s-a înregistrat și în India, unde cererea de bijuterii de aur a scăzut la cel mai redus nivel din ultimele trei decenii.

După o creștere a prețului aurului și achizițiile susținute ale băncilor centrale în perioada 2022-2025, ponderea aurului în deținerile valutare din întreaga lume se apropie acum de nivelurile de la începutul anilor 1990, ‘o perioadă cu o proprietate mai concentrată și, probabil, mai puține stimulente pentru deținerea de aur decât în prezent’, estimează WGC.