Moldova, un stat nefuncțional! Soluția radicală propusă de Andrei Caramitru

Analistul economic, Andrei Caramitru a prezentat, într-o postare pe Facebook, o analiză dură a situației economice și sociale din Republica Moldova, subliniind caracterul nefuncțional al statului în forma sa actuală și propunând o soluție bazată pe crearea unei confederații cu România.

Situația actuală a Republicii Moldova, conform lui Caramitru:

Aproximativ 1-2 milioane de cetățeni trăiesc în diaspora, în timp ce în țară mai sunt doar 2,4 milioane de locuitori.

Doar 600.000 de oameni sunt angajați în sectorul privat, restul fiind bugetari, pensionari sau agricultori care trăiesc din autoconsum.

PIB-ul pe cap de locuitor este sub 7.000 de dolari pe an, comparativ cu 19.000 de dolari în România, situând Moldova sub nivelul Albaniei.

Salariul mediu brut este de aproximativ 600 de euro, iar pensia medie sub 200 de euro.

Economia depinde masiv de banii trimiși de diaspora (15% din PIB) și de ajutoarele internaționale (UE, FMI etc.).

Republica Moldova este complet dependentă de energia furnizată de România.

Soluția propusă: confederația cu România
Caramitru susține că singura cale viabilă pentru Republica Moldova este formarea unei confederații cu România, care să includă:

1. Un singur președinte, politică externă, armată, poliție, sistem de justiție, monedă (leul românesc) și un sistem bancar comun.

2. Parlamente și guverne separate, cu bugete, taxe, salarii și pensii distincte.

3. Preluarea infrastructurii strategice din Moldova (energie, telecomunicații, sistem bancar) de către companii românești.

4. Construirea unei autostrăzi Chișinău-Iași-București-Transilvania.

Caramitru argumentează că acest model ar garanta integrarea Republicii Moldova în UE și NATO, atragerea de fonduri europene și reducerea riscurilor legate de partidele pro-ruse din Moldova. Totodată, menționează că Transnistria ar putea fie să se alăture confederației, fie să fie transferată sub administrarea Ucrainei.

„Orice altă soluție este o iluzie. Moldova, în forma sa actuală, nu poate funcționa independent, iar integrarea rapidă în UE este imposibilă fără această abordare,” concluzionează Caramitru.

#confederatie #stat #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții