Moldoveanca din fruntea gigantului de telefonie din România va mai sta încă doi ani în fruntea companiei

Mandatul actualului CEO al Orange România, Liudmila Climoc, care va expira la 30 aprilie, a fost prelungit cu 2 ani, până la finele lunii aprilie 2025. Climoc, fost director general al Orange Moldova, a preluat conducerea liderului local de telefonie mobilă la 1 mai 2016.

Ea l-a înlocuit pe Jean-Franҫois Fallacher, care a dat curs “unor oportunități” la Orange Polonia.

Climoc are o experiență de peste 20 ani în domeniul telecomunicațiilor. Ea și-a început cariera la Orange Republica Moldova, unde a condus numeroase proiecte și lansări comerciale importante. În 2008, ea a fost promovată din poziția de director de vânzări în cea de director general.

Sub conducerea sa, Orange Moldova și-a dublat baza de clienți, la peste 2,6 milioane. Operatorul este liderul pieței de profil din Republica Moldova.

Orange România este liderul pieței locale de telefonie mobilă, cu peste 10 milioane de clienți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#climoc #orange #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump a semnat un ordin executiv privind introducerea unor tarife vamale cuprinse între 10% și 50% pentru mărfuri provenind din 183 de țări, într-o mișcare pe care a numit-o „declarație de independență economică”. Cu toate acestea, printre puținele țări scutite de noile măsuri se numără Rusia și Belarus, în ciuda relațiilor tensionate cu SUA și a regimului de sancțiuni impus acestor state.

Potrivit secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, aceste două țări nu au fost incluse în lista tarifară deoarece „nu avem comerț semnificativ cu ele, fiind deja sub sancțiuni”. La rândul său, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că sancțiunile existente „împiedică orice relație comercială semnificativă cu Rusia”.

Totuși, publicația Axios remarcă faptul că în 2024, volumul comerțului SUA–Rusia a fost de 3,5 miliarde de dolari, deși a scăzut de 10 ori față de nivelul din 2021 (35 miliarde USD). Prin comparație, țări precum Mauritius și Brunei, care au fost incluse pe lista tarifară, au un comerț mult mai redus cu SUA, dar vor plăti tarife de 40% și 24%.

În lista publicată de Trump se regăsesc inclusiv teritorii izolate sau chiar nelocuite, precum Tokelau (1.500 locuitori, sub jurisdicția Noii Zeelande), arhipelagul Svalbard (2.500 locuitori, administrat de Norvegia) și insulele nelocuite Heard și McDonald, teritorii externe ale Australiei.

Tarifele impuse vizează și toate fostele republici sovietice, inclusiv Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Uzbekistan, Kârgâzstan și Turkmenistan, cu o cotă generală de 10%. Moldova este printre cele mai afectate, cu o taxă de 31%, în timp ce pentru Kazahstan a fost stabilită o cotă de 27%.

Printre excepțiile notabile din noul regim tarifar se mai numără Iran, Cuba, Coreea de Nord, Mexic și Canada, care nu au fost vizate de noile măsuri.

Într-o declarație făcută după semnarea ordinului, Trump a declarat: „America a fost jefuită timp de ani buni de alte națiuni, fie ele prietene sau inamice. Vom taxa aproximativ jumătate din ceea ce ei taxează la rândul lor. Nu e o reciprocitate completă, ci una… blândă”.