Moldoveni fac afaceri bănoase în Rusia. Au businessuri de 192 mil. USD

Nu se cunoaște exact care sunt activele financiare totale ale rezidenților Moldovei în Rusia, dar există date separate privind unele articole, potrivit Expert Grup.

Astfel, în cadrul Sondajului coordonat privind investițiile directe, autoritățile ruse au raportat către FMI existența unui stoc de investiții directe moldovenești în Rusia în valoare de 192 mil. USD la sfârșitul anului 2020, din care 191 mil. USD reprezintă participații la capital și 1 mil. USD – instrumente de datorie (aceste cifre includ și investițiile rezidenților regiunii din stânga Nistrului).

În cadrul Sondajului coordonat privind investițiile de portofoliu, nu au fost raportate careva creanțe ale rezidenților moldoveni față de rezidenții Rusiei. Nu este exclus faptul că acestea totuși există, dar volumul lor, probabil, nu este mare (tot stocul de active sub formă de investiții de portofoliu moldovenești peste hotare a fost evaluat la 13 mil. USD, conform situației din 30.09.2021).

Numărul moldovenilor aflați în Federația Rusă s-a redus de 3 ori în ultimii 6 ani. Potrivit unui studiu al Institului de Analize Sociale și Prognoze al Federației Ruse, în Federația Rusă se mai aflau la sfârșitul anului 2020 puțin peste 200 de mii de cetățeni moldoveni.

Cercetarea arată că, de la sfârșitul anului 2014, numărul moldovenilor aflați în Rusia s-a redus cel mai mult din toți migranții proveniți din statele CSI, de la aproape 600 de mii la puțin peste 200 de mii, adică de aproape 3 ori.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#investițții #moldoveni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat deficiențe în administrarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, în urma auditului efectuat pentru anii 2023–2024. Potrivit raportului, în această perioadă au fost gestionate 3,36 miliarde de lei, însă mecanismele de alocare a subvențiilor au generat un dezechilibru structural major, cu impact direct asupra bugetelor viitoare.

În cei doi ani analizați, Fondul a avut alocări de 1,68 miliarde lei în 2023 și 1,69 miliarde lei în 2024, însă solicitările eligibile depuse de fermieri și agenți economici au depășit de patru ori resursele disponibile. Din această cauză, statul a acumulat angajamente neachitate în creștere rapidă: 1,29 miliarde lei la finele lui 2022, 1,33 miliarde lei la sfârșitul lui 2023 și 2,13 miliarde lei la finele lui 2024.

Situația s-a agravat și mai mult în 2025. La data de 1 noiembrie 2025, angajamentele asumate au ajuns la 3,03 miliarde lei, în timp ce alocațiile nevalorificate erau de doar 100 milioane lei, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un dezechilibru bugetar critic.

Auditul arată că problema vine din mecanismul defectuos de lansare a apelurilor pentru subvenții, care nu este limitat de resursele reale ale Fondului. Lipsesc plafoane clare, un calendar predictibil și o corelare între cererile eligibile și banii disponibili, ceea ce a permis asumarea de obligații fără acoperire financiară.

Curtea de Conturi a identificat și abateri de la cadrul normativ în activitatea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA): dosare incomplete, lipsă de trasabilitate, nerespectarea termenelor și documentarea insuficientă a recalculării subvențiilor. De asemenea, coordonarea slabă între instituții a permis cazuri de dublă finanțare, iar lipsa unui Sistem Integrat de Administrare și Control limitează monitorizarea fondurilor.

Au fost constatate și deficiențe grave în monitorizarea post achitare. Unele obiective finanțate, precum piața agroalimentară din satul Mereni, nu sunt funcționale, iar evidența contabilă aferentă acestora este necorespunzătoare. Planurile de inspecții nu sunt respectate, iar unele controale au fost efectuate chiar înainte de termen.

Un alt risc major ține de recuperarea lentă a subvențiilor utilizate neconform. Curtea de Conturi semnalează diferențe între sumele încasate de Serviciul Fiscal de Stat și cele transferate către AIPA, existența de creanțe restante și datorii contingente necontabilizate, ceea ce crește riscul de pierdere definitivă a banilor publici.

În acest context, Curtea de Conturi a aprobat raportul de audit și l-a transmis Parlamentului, Președintelui, Guvernului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanțelor, AIPA, Serviciului Fiscal de Stat și Procuraturii Generale, ultima fiind sesizată pentru examinarea unor constatări cu potențial penal.