Moldovenii au aflat rețeta succesului în business! Își trec afacerile peste Prut cu investiții de milioane de dolari

În perioada ianuarie – mai 2022, numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut cu 35,1%, comparativ cu perioada similară din 2021, ajungând la un număr de 2 838 de unităţi, conform datelor Oficiul Naţional al Registrului Comerţului din România.

Datele autorității din România relevă că cele 2 838 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de peste 17,2 milioane de dolari, cu 20,2% mai mic faţă de cel al firmelor înmatriculate în perioada ianuarie-mai 2021 (aproximativ 22 de milioane de dolari),.

În mai 2022, au fost înmatriculate 652 de firme cu participare străină la capitalul social. În funcţie de domenii, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (23,16%), comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (22,7% din total) şi transport, depozitare şi comunicaţii (16,87%).

La finele lunii mai 2022, în România existau 239 685 societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se depășea 66,4 miliarde de dolari.

Numărul firmelor moldovenești înființate în România a ajuns la sfârșitul lunii mai la 6 852 de unități. Valoarea capitalului social subscris a însumat 66 mil. de dolari. Doar în luna mai, moldovenii și-au înființat 47 de companii peste Prut cu o valoare cumulativă a capitalului social subscris de 2,1 mil. de dolari.

Republica Moldova se află pe locul 29 în topul statelor din România după volumul capitalului majorarea capitalului social în luna mai – 44,8 mil. de dolari.

Printre cei mai renumiți businessmeni moldoveni, care au investit în România se numără fostul premier Ion Sturza, care a dezvoltat mai multe afaceri de-a lungul anilor, iar în prezent deține magazinul online elefant.ro. De asemenea, Constantin Iavorski fost ministru în Guvernul lui Mircea Druc, care are afaceri în domeniul importului de carburanți, transportului feroviar de mărfuri, producerii de pileți și butoaie. Milionarul Vladimir Jardan, care controlează grupul JLC deține fabrica de lactate Prodlacta de la Brașov. Alți oameni de afaceri renumiți, care au afaceri în România sunt: milionarul Nicolae Ciornîi, vinificatorul Victor Bostan, dar și miliardarul Anatol Stati.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#business #moldoveni #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.