Moldovenii au intrat în febra cumpărăturilor. Cifra de afaceri în comerț s-a majorat cu 16,5%

În ianuarie-septembrie 2021 cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) s-a majorat cu 16,5% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-septembrie 2020, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Majorarea cifrei de afaceri a comerțului cu amănuntul arată o majorare a consumului populației în perioada raportată.

În același timp, în luna septembrie 2021 cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul s-a micșorat cu 6,0 % faţă de luna precedentă şi s-a majorat cu 7,4%, comparativ cu luna septembrie 2020.

În luna septembrie 2021 cifra de afaceri din comerţul cu ridicata în preţuri curente a crescut cu 12,0% față de luna august 2021 și cu 39,5% comparativ cu luna septembrie 2020.

În același timp, cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate, în principal, populaţiei în ianuarie-septembrie 2021 s-a majorat cu 76,8% (în preţuri comparabile) în raport cu ianuarie-septembrie 2020, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în ianuarie – septembrie 2020 față de ianuarie – septembrie 2019 cu 21,2% .

Pe parcursul lunii septembrie anul curent cifra de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete, în preţuri curente, s-a majorat cu 18,2% faţă de luna precedentă şi cu 46,6% față de septembrie 2020 (în septembrie 2019 a fost înregistrată o reducere cu 9,3%). În ianuarie-septembrie 2021 indicatorul s-a majorat cu 49,0% comparativ cu aceeași perioadă din 2020.

#cifra de afaceri #consum #venit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.