Moldovenii au prins gustul vieții pe datorie! Creștere de peste 19%a creditelor nebancare

În primul trimestru al anului curent, soldul creditelor nebancare și leasingului financiar al Organizațiilor de Creditare Nebancară (OCN) și Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ), a constituit circa 12,9 mlrd. lei, dintre care 11,8 mlrd. lei au fost oferite de sectorul OCN și aproximativ 1,1 mlrd. lei – de către AEÎ. În comparație cu primul trimestru 2021, portofoliul de credite nebancare și leasing financiar a înregistrat o creștere cu 19,4% (aproximativ 2,1 mlrd. lei), arată datele Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Numărul beneficiarilor de credite nebancare (OCN și AEÎ) a rămas relativ constant față de aceeași perioadă a anului precedent, cifrându-se la circa 433 mii persoane. Astfel, se constată o tendință de creștere a valorii medii a unui credit nebancar acordat per sistem: la finele trimestrului I 2022 aceasta a constituit circa 30 mii lei, față de 23 mii lei înregistrată în anul 2021. Sectorial, față de anul precedent, valoarea medie a unui credit acordat de OCN a crescut cu 30%, iar a AEÎ cu 22%.

Valoarea totală a activelor deținute de întreg sectorul de creditare nebancară (OCN și AEÎ) a înregistrat o creștere față de aceeași perioadă a anului precedent cu 2,3 mlrd. lei, constituind 14 mlrd. lei, la situația din 31 martie 2022. Astfel, activele deținute de OCN au înregistrat suma de 12,8 mlrd. lei (în creștere cu 20,7% față de 31.03.2021), iar volumul consolidat al activelor sectorului AEÎ a depășit 1,2 mlrd. lei (cu 6,7% mai mult decât în primul trimestrul al anului 2021).

La aceeași dată, capitalul propriu al OCN a constituit peste 4,5 mlrd de lei, fiind în creștere cu 16,3%, iar capitalul propriu acumulat de AEÎ a însumat peste 412,1 mil. lei, majorându-se cu 10,2%, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021.

La 1 aprilie 2022, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau înregistrate 136 OCN cu dreptul de a desfășura activitate de creditare nebancară și 29 OCN care au adoptat decizii de radiere a entităților și/sau de suspendare a activității. În același timp, licențe pentru desfășurarea activității profesioniste dețineau 227 de asociații, dintre care 163 – licență de categoria A, 63 – licență de categoria B, iar o asociație – licența asociației naționale centrale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#microfinanțare #populație #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025, Uniunea Europeană a rămas una dintre principalele piețe de desfacere pentru fructele moldovenești, raportat la ponderea în valoarea totală a exporturilor, arată datele prezentate de MoldovaFruct. Livrările către statele UE au însumat aproximativ 126 de mii de tone, ceea ce reprezintă circa 50% din totalul exporturilor de fructe ale Republicii Moldova.

Deși volumul exportat pe piața europeană a fost ușor mai mic față de 2024, valoarea totală a livrărilor a crescut, fapt care confirmă că UE rămâne o piață stabilă și profitabilă pentru producătorii și exportatorii moldoveni.

Potrivit MoldovaFruct, exporturile de prune și struguri au fost cele mai active pe piața UE în 2025, cele două categorii au cumulat peste 75 de mii de tone. Exporturile de mere au continuat să fie semnificative, însă cu un ritm mai moderat comparativ cu alte categorii. În contrast cu piețele din CSI, unde volumele rămân importante, dar volatile, piața europeană a oferit stabilitate, diversificare și o valoare adăugată mai mare.

În ceea ce privește distribuția pe țări, România se detașează clar drept principalul partener strategic al Republicii Moldova. În 2025, România a absorbit aproximativ 77 de mii de tone de fructe moldovenești, în valoare de circa 72 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă aproape o treime din exporturile totale de fructe ale țării.