Moldovenii au prins gustul vieții pe datorie! Creștere de peste 19%a creditelor nebancare

În primul trimestru al anului curent, soldul creditelor nebancare și leasingului financiar al Organizațiilor de Creditare Nebancară (OCN) și Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ), a constituit circa 12,9 mlrd. lei, dintre care 11,8 mlrd. lei au fost oferite de sectorul OCN și aproximativ 1,1 mlrd. lei – de către AEÎ. În comparație cu primul trimestru 2021, portofoliul de credite nebancare și leasing financiar a înregistrat o creștere cu 19,4% (aproximativ 2,1 mlrd. lei), arată datele Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Numărul beneficiarilor de credite nebancare (OCN și AEÎ) a rămas relativ constant față de aceeași perioadă a anului precedent, cifrându-se la circa 433 mii persoane. Astfel, se constată o tendință de creștere a valorii medii a unui credit nebancar acordat per sistem: la finele trimestrului I 2022 aceasta a constituit circa 30 mii lei, față de 23 mii lei înregistrată în anul 2021. Sectorial, față de anul precedent, valoarea medie a unui credit acordat de OCN a crescut cu 30%, iar a AEÎ cu 22%.

Valoarea totală a activelor deținute de întreg sectorul de creditare nebancară (OCN și AEÎ) a înregistrat o creștere față de aceeași perioadă a anului precedent cu 2,3 mlrd. lei, constituind 14 mlrd. lei, la situația din 31 martie 2022. Astfel, activele deținute de OCN au înregistrat suma de 12,8 mlrd. lei (în creștere cu 20,7% față de 31.03.2021), iar volumul consolidat al activelor sectorului AEÎ a depășit 1,2 mlrd. lei (cu 6,7% mai mult decât în primul trimestrul al anului 2021).

La aceeași dată, capitalul propriu al OCN a constituit peste 4,5 mlrd de lei, fiind în creștere cu 16,3%, iar capitalul propriu acumulat de AEÎ a însumat peste 412,1 mil. lei, majorându-se cu 10,2%, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021.

La 1 aprilie 2022, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau înregistrate 136 OCN cu dreptul de a desfășura activitate de creditare nebancară și 29 OCN care au adoptat decizii de radiere a entităților și/sau de suspendare a activității. În același timp, licențe pentru desfășurarea activității profesioniste dețineau 227 de asociații, dintre care 163 – licență de categoria A, 63 – licență de categoria B, iar o asociație – licența asociației naționale centrale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#microfinanțare #populație #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a confirmat că autoritățile analizează posibilitatea transformării datoriilor fermierilor în obligațiuni de stat, subiect discutat deja atât cu reprezentanții sectorului agricol, cât și la nivel parlamentar.

Potrivit ministrului, tema a fost abordată inițial în cadrul unor discuții organizate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, la care au participat fermieri și alți actori din domeniu. Ulterior, subiectul a fost discutat și în Parlamentul Republicii Moldova, în cadrul comisiilor de specialitate.

„Cred că a fost o discuție foarte bună, una incipientă. Acum urmează ca colegii noștri să facă analizele necesare, calculele și evaluările detaliate pe tipuri de instrumente”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a subliniat că orice soluție aleasă va avea implicații directe asupra cadrului legal și bugetar, inclusiv asupra Legii bugetului de stat. În cazul în care aceste angajamente vor fi tratate drept datorie publică, ele vor trebui reflectate corespunzător în datoria sectorului public.

„Aici trebuie să fim foarte atenți. Nu înseamnă că trebuie să ne oprim sau să renunțăm, dar trebuie să o facem planificat, prudent și într-un mod maximal responsabil. Mergem în direcția aceasta, dar cu multă grijă”, a precizat ministrul Finanțelor.

Potrivit lui Andrian Gavriliță, în următoarele una-două luni ar urma să existe mai multă claritate privind mecanismul concret – fie că va fi vorba despre obligațiuni de stat, fie despre alte tipuri de garanții financiare. Soluția identificată ar putea fi luată în calcul inclusiv la următoarea rectificare bugetară, dacă se va decide includerea acestor angajamente în datoria publică.

Autoritățile susțin că obiectivul este găsirea unei soluții care să sprijine fermierii afectați de dificultăți financiare, fără a crea riscuri majore pentru stabilitatea finanțelor publice.