Moldovenii au prins gustul vieții pe datorie! Creștere de peste 19%a creditelor nebancare

În primul trimestru al anului curent, soldul creditelor nebancare și leasingului financiar al Organizațiilor de Creditare Nebancară (OCN) și Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ), a constituit circa 12,9 mlrd. lei, dintre care 11,8 mlrd. lei au fost oferite de sectorul OCN și aproximativ 1,1 mlrd. lei – de către AEÎ. În comparație cu primul trimestru 2021, portofoliul de credite nebancare și leasing financiar a înregistrat o creștere cu 19,4% (aproximativ 2,1 mlrd. lei), arată datele Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Numărul beneficiarilor de credite nebancare (OCN și AEÎ) a rămas relativ constant față de aceeași perioadă a anului precedent, cifrându-se la circa 433 mii persoane. Astfel, se constată o tendință de creștere a valorii medii a unui credit nebancar acordat per sistem: la finele trimestrului I 2022 aceasta a constituit circa 30 mii lei, față de 23 mii lei înregistrată în anul 2021. Sectorial, față de anul precedent, valoarea medie a unui credit acordat de OCN a crescut cu 30%, iar a AEÎ cu 22%.

Valoarea totală a activelor deținute de întreg sectorul de creditare nebancară (OCN și AEÎ) a înregistrat o creștere față de aceeași perioadă a anului precedent cu 2,3 mlrd. lei, constituind 14 mlrd. lei, la situația din 31 martie 2022. Astfel, activele deținute de OCN au înregistrat suma de 12,8 mlrd. lei (în creștere cu 20,7% față de 31.03.2021), iar volumul consolidat al activelor sectorului AEÎ a depășit 1,2 mlrd. lei (cu 6,7% mai mult decât în primul trimestrul al anului 2021).

La aceeași dată, capitalul propriu al OCN a constituit peste 4,5 mlrd de lei, fiind în creștere cu 16,3%, iar capitalul propriu acumulat de AEÎ a însumat peste 412,1 mil. lei, majorându-se cu 10,2%, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021.

La 1 aprilie 2022, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau înregistrate 136 OCN cu dreptul de a desfășura activitate de creditare nebancară și 29 OCN care au adoptat decizii de radiere a entităților și/sau de suspendare a activității. În același timp, licențe pentru desfășurarea activității profesioniste dețineau 227 de asociații, dintre care 163 – licență de categoria A, 63 – licență de categoria B, iar o asociație – licența asociației naționale centrale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#microfinanțare #populație #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.