Moldovenii au prins gustul vieții pe datorie! Creștere de peste 19%a creditelor nebancare

În primul trimestru al anului curent, soldul creditelor nebancare și leasingului financiar al Organizațiilor de Creditare Nebancară (OCN) și Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ), a constituit circa 12,9 mlrd. lei, dintre care 11,8 mlrd. lei au fost oferite de sectorul OCN și aproximativ 1,1 mlrd. lei – de către AEÎ. În comparație cu primul trimestru 2021, portofoliul de credite nebancare și leasing financiar a înregistrat o creștere cu 19,4% (aproximativ 2,1 mlrd. lei), arată datele Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Numărul beneficiarilor de credite nebancare (OCN și AEÎ) a rămas relativ constant față de aceeași perioadă a anului precedent, cifrându-se la circa 433 mii persoane. Astfel, se constată o tendință de creștere a valorii medii a unui credit nebancar acordat per sistem: la finele trimestrului I 2022 aceasta a constituit circa 30 mii lei, față de 23 mii lei înregistrată în anul 2021. Sectorial, față de anul precedent, valoarea medie a unui credit acordat de OCN a crescut cu 30%, iar a AEÎ cu 22%.

Valoarea totală a activelor deținute de întreg sectorul de creditare nebancară (OCN și AEÎ) a înregistrat o creștere față de aceeași perioadă a anului precedent cu 2,3 mlrd. lei, constituind 14 mlrd. lei, la situația din 31 martie 2022. Astfel, activele deținute de OCN au înregistrat suma de 12,8 mlrd. lei (în creștere cu 20,7% față de 31.03.2021), iar volumul consolidat al activelor sectorului AEÎ a depășit 1,2 mlrd. lei (cu 6,7% mai mult decât în primul trimestrul al anului 2021).

La aceeași dată, capitalul propriu al OCN a constituit peste 4,5 mlrd de lei, fiind în creștere cu 16,3%, iar capitalul propriu acumulat de AEÎ a însumat peste 412,1 mil. lei, majorându-se cu 10,2%, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021.

La 1 aprilie 2022, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau înregistrate 136 OCN cu dreptul de a desfășura activitate de creditare nebancară și 29 OCN care au adoptat decizii de radiere a entităților și/sau de suspendare a activității. În același timp, licențe pentru desfășurarea activității profesioniste dețineau 227 de asociații, dintre care 163 – licență de categoria A, 63 – licență de categoria B, iar o asociație – licența asociației naționale centrale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#microfinanțare #populație #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Franța de a interzice anumite produse alimentare care conțin reziduuri de pesticide neaprobate în Uniunea Europeană nu este de natură să afecteze direct Republica Moldova.

Întrebat despre impactul măsurii, șeful Guvernului a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv la nivel guvernamental, în cadrul întrevederilor de la Davos. Potrivit acestuia, autoritățile franceze au transmis că restricțiile vizează toate statele terțe, nu doar Republica Moldova, și reprezintă un răspuns la depistarea unor ingrediente toxice în anumite produse agroalimentare importate.

„Cunoscând produsele noastre, de calitate bună, nu credem că vom fi afectați de aceste măsuri. Continuăm dialogul cu partenerii francezi, dar este și un mesaj către producătorii autohtoni să fie foarte atenți”, a spus premierul. Alexandru Munteanu a subliniat că marii producători sunt, de regulă, prudenți, însă a recomandat verificări suplimentare, inclusiv cu sprijinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, pentru a exista certitudinea că produsele nu conțin nici măcar doze admise de pesticide.

Începând cu 8 februarie 2026, Franța va suspenda importul și comercializarea unor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene dacă sunt detectate reziduuri de substanțe active neaprobate în UE. Măsura se aplică atât produselor proaspete, cât și celor procesate și vizează, printre altele, mere, pere, caise, cireșe, piersici, prune, struguri de masă și pentru vin, legume, cereale, miere și alte produse apicole.