Moldovenii au prins gustul vieții pe datorie! Creștere de peste 19%a creditelor nebancare

În primul trimestru al anului curent, soldul creditelor nebancare și leasingului financiar al Organizațiilor de Creditare Nebancară (OCN) și Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ), a constituit circa 12,9 mlrd. lei, dintre care 11,8 mlrd. lei au fost oferite de sectorul OCN și aproximativ 1,1 mlrd. lei – de către AEÎ. În comparație cu primul trimestru 2021, portofoliul de credite nebancare și leasing financiar a înregistrat o creștere cu 19,4% (aproximativ 2,1 mlrd. lei), arată datele Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Numărul beneficiarilor de credite nebancare (OCN și AEÎ) a rămas relativ constant față de aceeași perioadă a anului precedent, cifrându-se la circa 433 mii persoane. Astfel, se constată o tendință de creștere a valorii medii a unui credit nebancar acordat per sistem: la finele trimestrului I 2022 aceasta a constituit circa 30 mii lei, față de 23 mii lei înregistrată în anul 2021. Sectorial, față de anul precedent, valoarea medie a unui credit acordat de OCN a crescut cu 30%, iar a AEÎ cu 22%.

Valoarea totală a activelor deținute de întreg sectorul de creditare nebancară (OCN și AEÎ) a înregistrat o creștere față de aceeași perioadă a anului precedent cu 2,3 mlrd. lei, constituind 14 mlrd. lei, la situația din 31 martie 2022. Astfel, activele deținute de OCN au înregistrat suma de 12,8 mlrd. lei (în creștere cu 20,7% față de 31.03.2021), iar volumul consolidat al activelor sectorului AEÎ a depășit 1,2 mlrd. lei (cu 6,7% mai mult decât în primul trimestrul al anului 2021).

La aceeași dată, capitalul propriu al OCN a constituit peste 4,5 mlrd de lei, fiind în creștere cu 16,3%, iar capitalul propriu acumulat de AEÎ a însumat peste 412,1 mil. lei, majorându-se cu 10,2%, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021.

La 1 aprilie 2022, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau înregistrate 136 OCN cu dreptul de a desfășura activitate de creditare nebancară și 29 OCN care au adoptat decizii de radiere a entităților și/sau de suspendare a activității. În același timp, licențe pentru desfășurarea activității profesioniste dețineau 227 de asociații, dintre care 163 – licență de categoria A, 63 – licență de categoria B, iar o asociație – licența asociației naționale centrale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#microfinanțare #populație #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, confirmă o scădere atât a cantității de grâu exportate, cât și a prețului mediu la export în 2025. Potrivit acesteia, tendința este determinată de calitatea mai slabă a recoltei și de condițiile de piață internaționale.

„Într-adevăr, analiza arată o scădere a cantității de grâu spre export, dar și a prețului. Acest lucru se explică prin calitatea grâului, dar și prin contextul general al pieței și comportamentul exportatorilor”, a declarat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

Oficiala a precizat că indicatorii de elasticitate și bonificație ai grâului au fost mai slabi în acest an, ceea ce a afectat competitivitatea produsului pe piețele externe. „Dacă în ultimii ani indicatorul care măsoară elasticitatea și extinderea era mai ridicat, anul acesta grâul a înregistrat un nivel mai scăzut, ceea ce a fost un factor decisiv pentru prețuri”, a explicat Catlabuga.

Potrivit datelor prezentate de minister, în 2025 prețul mediu la export al grâului a fost de 3,53 lei/kg, față de 3,57 lei/kg în anul precedent. De asemenea, volumul total al exporturilor a scăzut la 25–35% din producția totală, comparativ cu circa 11% în anul anterior, ceea ce reflectă o reducere semnificativă a livrărilor peste hotare.

„Sigur că prețul din 2023 a fost un pic mai mare și asta a avut un impact și asupra cantității exportate”, a mai adăugat ministra.