Moldovenii au prins gustul vieții pe datorie! Creștere de peste 19%a creditelor nebancare

În primul trimestru al anului curent, soldul creditelor nebancare și leasingului financiar al Organizațiilor de Creditare Nebancară (OCN) și Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ), a constituit circa 12,9 mlrd. lei, dintre care 11,8 mlrd. lei au fost oferite de sectorul OCN și aproximativ 1,1 mlrd. lei – de către AEÎ. În comparație cu primul trimestru 2021, portofoliul de credite nebancare și leasing financiar a înregistrat o creștere cu 19,4% (aproximativ 2,1 mlrd. lei), arată datele Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Numărul beneficiarilor de credite nebancare (OCN și AEÎ) a rămas relativ constant față de aceeași perioadă a anului precedent, cifrându-se la circa 433 mii persoane. Astfel, se constată o tendință de creștere a valorii medii a unui credit nebancar acordat per sistem: la finele trimestrului I 2022 aceasta a constituit circa 30 mii lei, față de 23 mii lei înregistrată în anul 2021. Sectorial, față de anul precedent, valoarea medie a unui credit acordat de OCN a crescut cu 30%, iar a AEÎ cu 22%.

Valoarea totală a activelor deținute de întreg sectorul de creditare nebancară (OCN și AEÎ) a înregistrat o creștere față de aceeași perioadă a anului precedent cu 2,3 mlrd. lei, constituind 14 mlrd. lei, la situația din 31 martie 2022. Astfel, activele deținute de OCN au înregistrat suma de 12,8 mlrd. lei (în creștere cu 20,7% față de 31.03.2021), iar volumul consolidat al activelor sectorului AEÎ a depășit 1,2 mlrd. lei (cu 6,7% mai mult decât în primul trimestrul al anului 2021).

La aceeași dată, capitalul propriu al OCN a constituit peste 4,5 mlrd de lei, fiind în creștere cu 16,3%, iar capitalul propriu acumulat de AEÎ a însumat peste 412,1 mil. lei, majorându-se cu 10,2%, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021.

La 1 aprilie 2022, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau înregistrate 136 OCN cu dreptul de a desfășura activitate de creditare nebancară și 29 OCN care au adoptat decizii de radiere a entităților și/sau de suspendare a activității. În același timp, licențe pentru desfășurarea activității profesioniste dețineau 227 de asociații, dintre care 163 – licență de categoria A, 63 – licență de categoria B, iar o asociație – licența asociației naționale centrale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#microfinanțare #populație #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.