Moldovenii au strâns cureaua! Credite acordate persoanelor fizice s-au comprimat cu 16%

În luna septembrie 2023, cererea pentru credite în Republica Moldova a continuat să crească, cu un total de 4,6 miliarde de lei acordate, înregistrând o creștere de 6,1% față de luna anterioară, august 2023. Creditele acordate în moneda națională au reprezentat o parte semnificativă, aproximativ 70,9%, din total, însumând 3,295,3 milioane lei. Cu toate acestea, acesta a fost un declin de 0,7% în comparație cu luna precedentă, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Când vine vorba de termenele de acordare a creditelor, cele mai solicitate au fost cele cu perioade de la 2 până la 5 ani, reprezentând 60,4% din totalul creditelor acordate. Aproximativ 42,8% din aceste credite au fost acordate persoanelor juridice.

Rata medie nominală pentru creditele noi acordate în moneda națională a înregistrat o ușoară scădere de 0,18 puncte procentuale, ajungând la 11,15%. În schimb, rata medie pentru creditele în valută a crescut cu 0,28 puncte procentuale, atingând 6,95%.

În ceea ce privește persoanele fizice, acestea au contractat credite în valoare de 1,247,9 milioane lei în luna septembrie 2023, ceea ce reprezintă o scădere de 15,8% față de luna anterioară. În proporție de 70,6%, aceste credite au fost acordate pentru consum. Majoritatea acestor credite (758,7 milioane lei) au fost în moneda națională și cu termene de la 2 până la 5 ani.

Creditele imobiliare au reprezentat 28,8% din totalul creditelor acordate persoanelor fizice, fiind contractate preponderent în moneda națională (99,2% din totalul creditelor imobiliare). Rata medie pentru creditele de consum acordate în moneda națională a crescut cu 0,03 puncte procentuale, atingând 12,53%, în timp ce rata medie pentru creditele acordate pentru achiziția de imobile a scăzut cu 0,28 puncte procentuale, ajungând la 8,89%.

Comparativ cu luna precedentă, persoanele juridice au solicitat mai multe credite în moneda națională (+12,0%). Volumul creditelor în valută a crescut cu 27,7%, în timp ce cel al creditelor legate de cursul valutei a crescut cu 24,9%. Aproximativ 69,0% din creditele noi acordate au fost contractate de către societățile comerciale nefinanciare.

Rata medie pentru creditele acordate persoanelor juridice în moneda națională a înregistrat o scădere de 0,22 puncte procentuale, ajungând la 10,88%, în timp ce rata medie pentru creditele acordate în valută a crescut cu 0,28 puncte procentuale, atingând 6,95%. Aceste date reflectă evoluția sectorului creditării în Republica Moldova și cererea continuă pentru serviciile de creditare în țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #bănci #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.