Moldovenii au vorbit la telefon aproximativ trei ani. Fixul devine istorie

Datele statistice prezentate Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI), de către furnizorii de comunicații mobile, arată că, în anul 2021, numărul total al utilizatorilor serviciilor de telefonie mobilă a crescut, comparativ cu anul 2020, cu circa 598 mii (14,6%) și a totalizat 4,7 mil.

Baza de utilizatori a companiei Orange Moldova s-a majorat cu 6,6% și a însumat peste 2,4 mil., numărul utilizatorilor companiei Moldcell a crescut cu 22,6% și a alcătuit peste 1,6 mil., iar numărul utilizatorilor companiei Moldtelecom-Unite s-a mărit cu 30,4% și a totalizat 599,4 mii. Rata de penetrare a serviciilor respective a crescut cu 20,6 puncte procentuale și a ajuns la 150,2%.

Telefonul fix se duce în istorie

Analiza traficului de voce generat de utilizatori în perioada de raportare arată, că aceștia, au preferat să vorbească mai mult în alte rețele mobile. Astfel, volumul traficului generat către alte rețele mobile a crescut cu 18,4% și a însumat 1 mld. 647,7 mil. minute, volumul traficului realizat către rețele fixe s-a majorat cu 0,4% și a alcătuit 278,2 mil. minute, iar convorbirile direcționate către rețelele proprii au scăzut cu 3,7% și au totalizat 4 mld. 631,4 mil. minute. Volumul total al traficului generat în rețelele mobile a crescut cu 0,8% și a însumat 6 mld. 681,8 mil. minute.

Traficul mediu lunar (MoU) generat de un utilizator activ, în anul 2021, a scăzut cu 4,3% și a constituit 296 minute, iar durata medie a unui apel a fost de 1,97 minute. Un utilizator al companiei Orange Moldova a vorbit în mediu 335 minute, un client deservit de către Moldtelecom – 315 minute, iar cel deservit de Moldcell – 226 minute.

Scad veniturile operatorilor de telefonie mobilă

Volumul veniturilor obținute de furnizori, în anul 2021, a înregistrat o scădere de 0,9% și a însumat peste 2 mld. 899 mil. lei. Venitul mediu lunar per utilizator activ de telefonie mobilă (ARPU) a scăzut, față de anul 2020, cu 6,1% și a alcătuit – 66,4 lei. Orange Moldova a înregistrat un ARPU de 73,4 lei, Moldtelecom – de 59,8 lei, iar Moldcell – de 56,4 lei.

Cotele de piață, în funcție de cifra de afaceri, ale celor trei furnizori de telefonie mobilă au fost următoarele: Orange Moldova – 63,5%, Moldcell – 28,8% şi Moldtelecom – 7,7%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#minute #telefon #trafic

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.