Moldovenii caută disperați joburi. Care sunt cele mai întrebate locuri de muncă

09 Feb. 2022, 09:50
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
09 Feb. 2022, 09:50 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Platforma de căutare a locurilor de munca din Republica Moldova, Rabota.md, a înregistrat în luna ianuarie o participare foarte activă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, dar și a angajatorilor.

„De obicei, acest lucru nu ne surprinde: de regula, sezonul căutării unui loc de munca începe odată cu noul an. Dar în 2022, fluxul de solicitanți s-a dovedit a fi foarte dinamic, mai activ decât în anii precedenți. Probabil ca acest lucru e legat de creșterea bruscă a prețurilor – oamenii vor un salariu mai mare și caută un job nou. Sau poate e o cerere mai veche din partea solicitanților, reținută de pandemie. În tot acest timp, mulți au luat o pauză de la problemele legate de carieră, iar acum au înțeles – viața profesională nu mai poate aștepta. Orice ar fi, o asemenea activitate pe piața muncii o observăm pentru prima dată”, a menționat managerul de proiect Vladimir Boșneak, conform Pro TV.

Statisticile Rabota.md arată că, în luna ianuarie au fost accesate peste 5.700 de posturi vacante în toată țara. De asemenea, 100.244 de CV-uri au fost expediate de către solicitanți pentru posturile vacante publicate pe site.

Cele mai populare posturi vacante au fost:  manager de vânzări, șofer, contabil, vânzător-consultant și curier. Cele mai solicitate profesii în rândul angajatorilor în luna ianuarie: manager de vânzări, agent de vânzări, manager clienți și programator.

„O astfel de activitate pe piața muncii în rândul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă este un semn bun. Paradoxal , dar solicitanții care nu sunt siguri că-și pot găsi un job mai bun decât cel pe care îl au astăzi, nu sunt activi și preferă să aștepte perioade favorabile la jobul actual. Dar este clar: oamenii sunt încrezători în disponibilitatea unor locuri de muncă alternative, deoarece piața muncii a început cu adevărat să reînvie rapid. De asemenea, oamenilor nu le este frică să încerce să găsească o poziție nouă, mai bună decât cea din ultimii ani”, a concluzionat managerul de proiect, Vladimir Boșneak.

 

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.