Moldovenii caută disperați joburi. Care sunt cele mai întrebate locuri de muncă

09 Feb. 2022, 09:50
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
09 Feb. 2022, 09:50 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Platforma de căutare a locurilor de munca din Republica Moldova, Rabota.md, a înregistrat în luna ianuarie o participare foarte activă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, dar și a angajatorilor.

„De obicei, acest lucru nu ne surprinde: de regula, sezonul căutării unui loc de munca începe odată cu noul an. Dar în 2022, fluxul de solicitanți s-a dovedit a fi foarte dinamic, mai activ decât în anii precedenți. Probabil ca acest lucru e legat de creșterea bruscă a prețurilor – oamenii vor un salariu mai mare și caută un job nou. Sau poate e o cerere mai veche din partea solicitanților, reținută de pandemie. În tot acest timp, mulți au luat o pauză de la problemele legate de carieră, iar acum au înțeles – viața profesională nu mai poate aștepta. Orice ar fi, o asemenea activitate pe piața muncii o observăm pentru prima dată”, a menționat managerul de proiect Vladimir Boșneak, conform Pro TV.

Statisticile Rabota.md arată că, în luna ianuarie au fost accesate peste 5.700 de posturi vacante în toată țara. De asemenea, 100.244 de CV-uri au fost expediate de către solicitanți pentru posturile vacante publicate pe site.

Cele mai populare posturi vacante au fost:  manager de vânzări, șofer, contabil, vânzător-consultant și curier. Cele mai solicitate profesii în rândul angajatorilor în luna ianuarie: manager de vânzări, agent de vânzări, manager clienți și programator.

„O astfel de activitate pe piața muncii în rândul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă este un semn bun. Paradoxal , dar solicitanții care nu sunt siguri că-și pot găsi un job mai bun decât cel pe care îl au astăzi, nu sunt activi și preferă să aștepte perioade favorabile la jobul actual. Dar este clar: oamenii sunt încrezători în disponibilitatea unor locuri de muncă alternative, deoarece piața muncii a început cu adevărat să reînvie rapid. De asemenea, oamenilor nu le este frică să încerce să găsească o poziție nouă, mai bună decât cea din ultimii ani”, a concluzionat managerul de proiect, Vladimir Boșneak.

 

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!