Moldovenii „mor ca muștele”: 14,2 decese la 1000 de locuitori

Republica Moldova se află printre statele cu cea mai înaltă rată a mortalității – 14,2 decedați la 1000 de locuitori în anul 2024, arată datele serviciului de inteligență americani CIA.

Țara noastră se află pe locul 8. Ucraina, care a fost atacată de Rusia, are cea mai înaltă rată a mortalității – 18,6 decedați, Lituania – 15,2, Serbia – 14,9, Lituania – 14,7%, iar România cu un indice de 14,5 decedați la mia de locuitori.

Datele serviciului de inteligență american relevă că în cea mai mică rată a mortalității este în Kuweit – 2,3 decedați, Emiratele Arabe Unite – 1,7 și Qatar – 1,4 decedați la mia de locuitori.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că bolile aparatului circulator și tumorile au continuat să dețină ponderile cele mai înalte în cauzele de deces în Republica Moldova, atât în cazul femeilor, cât și în cazul bărbaților. În anul 2023, ponderea deceselor determinate de aceste două cauze a fost de 75,5% din totalul deceselor (70,3% în cazul bărbaților și 81,5% în cazul femeilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rata #deces #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.