Moldovenii plătesc printre cele mai mici prețuri la electricitate din Europa de Est

Moldovenii plătesc printre cele mai mici prețuri la electricitate din Europa de Est, potrivit unui raport compilat pe baza tarifelor practicate în peste 200 de țări și jurisdicții din întreaga lume, analizat de bani.md. Republica Moldova se află pe locul trei în regiune în funcție de costul mediu pe kilowatt-oră (Kwh) și pe locul 58 la nivel global cu un preț de 0,085 dolari/Kwh, relevă studiul Cable.co.uk.

Studiul analizează peste 3.800 de tarife la energia electrică practicate în 230 de țări și jurisdicții începând cu luna iunie, costul mediu pe Kwh fiind calculat în baza a până la 60 de tarife individuale din fiecare țară. În cazul României, studiul analizează 59 de tarife, valabile la 11 august.

Cele mai mici prețuri la electricitate în Europa de Est, regiune în care este inclusă și Grecia, sunt plătite de consumatorii din Serbia (0,061 dolari/Kwh), Polonia (0,070 dolari/Kwh) și Republica Moldova (0,085 dolari/Kwh).

România, țara vecină achită printre cele mai mari prețuri la curentul electric din Europa de Est și se află pe antepenultimul loc în regiune în funcție de costul mediu pe kilowatt-oră (Kwh) și ocupă locul 103 la nivel global, cu un preț de 0,134 dolari/Kwh.

În vestul Europei, costul mediu pe Kwh ajunge la 0,194 dolari, cele mai mici tarife fiind observate în Norvegia (0,093 dolari/Kwh), Insulele Åland (0,118 dolari/Kwh) și Andorra (0,127 dolari/Kwh), iar cele mai ridicate în Olanda (0,282 dolari/Kwh), Germania (0,323 dolari/Kwh) și Danemarca (0,350 dolari/Kwh). În ceea ce privește clasamentul global, cele mai mici prețuri sunt plătite de locuitorii din Libia (0,007 dolari/Kwh), Angola (0,013 dolari/Kwh), Sudan (0,014 dolari/Kwh) și Kârgâstan (0,017 dolari/Kwh), iar cele mai mari în țările insulare din Oceania (între 0,443 și 0,692 dolari/Kwh). Media globală se situează la 0,165 dolari/Kwh.

#curent #pret #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Giganții globali ai industriei alcoolului traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii. Valoarea de piață a celor mai mari producători de bere, vin și băuturi spirtoase listați la bursă a scăzut cu 830 de miliarde de dolari în ultimii patru ani, potrivit unei analize realizate de Bloomberg, citată de Agerpres.

Sectorul trece printr-o transformare structurală profundă, alimentată de schimbarea comportamentului consumatorilor, preocupările tot mai mari legate de sănătate și presiunile economice globale.

„Avem o schimbare structurală în desfășurare: oamenii beau mai puțin”, a explicat Sarah Simon, analist la Morgan Stanley, avertizând că marii producători sunt forțați să se adapteze rapid unui model de consum complet diferit.

Acțiunile unor companii precum Diageo (Johnnie Walker, Smirnoff), Pernod Ricard, Rémy Cointreau, Brown-Forman (Jack Daniel’s) și Treasury Wine Estates au coborât în 2025 la minimele ultimului deceniu. În China, titlurile gigantului Kweichow Moutai se tranzacționează cu peste 40% sub vârful atins în 2021.

Criza este alimentată de tarifele comerciale americane, de dobânzile ridicate care reduc cheltuielile de consum, dar și de creșterea prețurilor materiilor prime. În China, restricțiile privind consumul de alcool la evenimente oficiale și scăderea încrederii gospodăriilor au amplificat declinul.

Marile grupuri din industrie se confruntă cu niveluri ridicate ale datoriilor, restructurări și o volatilitate crescută a managementului. În ultimul an, companii precum Diageo, Rémy Cointreau, Campari, Treasury Wine, Molson Coors și Suntory și-au schimbat directorii generali, iar Moutai a pierdut doi președinți în mai puțin de doi ani.

Un sondaj Gallup arată că, în SUA, ponderea adulților care consumă alcool a coborât la cel mai scăzut nivel din 1939, anul în care au început măsurătorile. Organizația Mondială a Sănătății și autoritățile americane promovează reducerea consumului de alcool, accentuând declinul în rândul generațiilor X, Y și Z.

„Impactul asupra consumului de alcool este de patru ori mai mare decât cel al crizei financiare. Nu ne vom întoarce la ritmurile de creștere din trecut”, avertizează Laurence Whyatt, analist la Barclays.

Pentru a compensa pierderile, marii producători lansează băuturi fără alcool și explorează noi segmente de piață. Carlsberg a introdus un cidru non-alcoolic, campari a lansat băutura Crodino în SUA, diageo a cumpărat brandul american Ritual Zero Proof, iar divizia de băuturi a LVMH, Moët Hennessy, a investit în producătorul de spumant fără alcool French Bloom.

Cu toate acestea, perspectivele rămân sumbre. Analista Sarah Simon afirmă că acțiunile companiilor din industria alcoolului primesc acum cele mai multe recomandări negative dintre toate firmele de bunuri de consum din Europa.

„Industria alcoolului începe să semene tot mai mult cu cea a tutunului — o comparație de neimaginat acum cinci ani”, spune Andrew Gowen, director de cercetare la Bell Asset Management, adăugând că declinul vânzărilor va forța companiile să reducă costurile și să lanseze produse mai ieftine.